Dietele mai sănătoase ar putea schimba agricultura mondială până în 2050. Ce arată noile estimări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Modul în care ne alimentăm în următoarele decenii ar putea influența profund agricultura la nivel mondial. Un nou model de analiză arată că adoptarea unor diete mai sănătoase, utilizarea mai eficientă a resurselor agricole și reducerea risipei alimentare ar putea modifica atât ceea ce cultivă fermierii. Cât și modul în care sunt folosite terenurile agricole până în anul 2050.

Potrivit datelor citate de ScienceDaily, aplicarea acestor recomandări ar putea reduce suprafața terenurilor agricole la nivel global cu până la 6% comparativ cu evoluția estimată în prezent.

În același timp, valoarea totală a producției din sectorul zootehnic ar putea scădea cu aproximativ 42%, echivalentul a 630 de miliarde de dolari față de nivelul înregistrat în 2020, notează Mediafax.

Mai puține animale, mai multe alimente de origine vegetală

Cele mai importante schimbări sunt estimate în sectorul creșterii rumegătoarelor, precum bovinele pentru carne, oile și caprele. Până în 2050, valoarea globală a acestui segment ar putea înregistra o scădere de aproximativ 70%, adică 274 de miliarde de dolari.

Totodată, efectivele de rumegătoare ar putea fi cu aproape 400 de milioane de animale mai mici decât cele existente în anul 2020.

În schimb, producția alimentelor de origine vegetală ar urma să cunoască o dezvoltare semnificativă. Estimările indică o creștere de 57% a valorii globale cumulate pentru legume, fructe, nuci și leguminoase, ceea ce ar reprezenta aproximativ 890 de miliarde de dolari.

Aceste concluzii au fost obținute după ce cercetătorii au analizat scenariul în care sistemul alimentar global ar urma recomandările formulate de Comisia EAT-Lancet în raportul din 2025.

Beneficii pentru sănătate și reducerea impactului asupra mediului

Raportul Comisiei EAT-Lancet din 2025 estimează că adoptarea unor diete sănătoase la scară globală ar putea preveni anual aproximativ 15 milioane de decese premature.

În același timp, cercetări anterioare au arătat că actualul sistem alimentar generează costuri ascunse estimate între 10.000 și 20.000 de miliarde de dolari pe an. Acestea includ cheltuieli medicale, efecte asupra mediului, pierderi de productivitate. Și alte costuri care nu sunt reflectate în prețul final al alimentelor. Potrivit studiilor, cea mai mare parte a acestor costuri este asociată alimentației nesănătoase.

Modelul prezentat indică și o reducere importantă a emisiilor nete de dioxid de carbon provenite din schimbările de utilizare a terenurilor agricole. Până în 2050, aceste emisii ar putea fi cu 85% mai mici decât cele înregistrate în 2020.

Schimbările de utilizare a terenurilor includ procese precum defrișarea pădurilor, transformarea pajiștilor sau drenarea zonelor umede pentru extinderea suprafețelor agricole. Aceste intervenții pot elibera în atmosferă cantități importante de carbon stocat, iar emisiile nete iau în calcul atât carbonul emis, cât și pe cel absorbit prin modificarea utilizării terenurilor.

Cum ar putea fi afectați fermierii

Autorii studiului subliniază că o astfel de transformare ar avea consecințe importante asupra agriculturii. Precum și asupra producătorilor de alimente din întreaga lume.

Dr. Matt Gibson, autorul principal al cercetării, începută la Cornell University și continuată la London School of Hygiene & Tropical Medicine, a declarat:

„Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii uriașe pentru sănătatea noastră și pentru mediu, însă, așa cum arată clar rezultatele noastre, ar duce și la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viața a milioane de fermieri și producători de alimente.

În loc să folosim aceste rezultate ca pretext pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să accepte această provocare. Și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei. Asta înseamnă să înfrunte grupurile puternice care profită de menținerea situației actuale și de un sistem alimentar global care, în prezent, îi dezavantajează atât pe cei care produc hrana, cât și pe cei care ar trebui să fie hrăniți de aceasta.”

Agricultura viitorului ar putea avea o structură diferită

Rezultatele studiului sugerează că tranziția către un sistem alimentar bazat pe diete mai sănătoase nu ar avea efecte doar asupra sănătății populației și asupra mediului. Schimbările ar putea remodela economia agricolă la nivel global, cu sectoare care își vor reduce dimensiunea și altele care vor cunoaște o dezvoltare accelerată.

În acest context, producția alimentelor de origine vegetală ar putea deveni una dintre principalele direcții de dezvoltare pentru agricultura mondială, în timp ce sectorul zootehnic ar urma să treacă printr-un amplu proces de adaptare.