Ce se întâmplă în organism când mănânci alimente modificate genetic? Un specialist în nutriție explică ce sunt OMG-urile, ce este mit și ce ar trebui să ne preocupe

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Eticheta „fără OMG” sau „non-GMO” apare pe tot mai multe produse alimentare și poate lăsa impresia că alternativa, un aliment care conține ingrediente provenite din organisme modificate genetic – ar fi automat mai puțin sănătoasă sau chiar periculoasă.

Dana Hunnes, dietetician clinician senior la UCLA Health și doctor în sănătate publică, explică ce spun dovezile științifice despre alimentele modificate genetic și cât de justificate sunt temerile legate de consumul acestora, potrivit  Verywell Health. 

Ce sunt, de fapt, alimentele modificate genetic

OMG este abrevierea pentru „organism modificat genetic”. În agricultură, modificarea genetică poate fi utilizată pentru a obține plante cu anumite caracteristici, de exemplu o rezistență mai bună la secetă, dăunători sau insecte.

„Cuvântul «organism» poate suna înfricoșător, dar, în esență, este vorba despre o cultură în care a fost introdusă o genă pentru a modifica o anumită caracteristică, astfel încât să poată rezista secetei sau anumitor dăunători și insecte”, explică Dana Hunnes.

Modificarea genetică poate fi folosită și pentru îmbunătățirea profilului nutrițional al unui aliment.

Un exemplu este așa-numitul „Golden Rice” (orez auriu), un soi de orez dezvoltat pentru a furniza beta-caroten, precursor al vitaminei A, în special în populațiile în care orezul reprezintă un aliment de bază și deficitul de vitamina A constituie o problemă.

Sunt alimentele OMG mai puțin sănătoase?

Una dintre cele mai răspândite temeri este că alimentele modificate genetic ar fi mai puțin nutritive sau ar provoca alergii.

Hunnes spune că dovezile disponibile nu susțin aceste afirmații.

„Nu, alimentele OMG nu sunt, de fapt, nesigure din perspectiva sănătății. Din punct de vedere nutrițional, numeroase organizații din domeniul sănătății au afirmat că alimentele OMG sunt la fel de nutritive și, uneori, chiar mai nutritive decât variantele lor nemodificate genetic”, explică dieteticianul.

Înainte de a ajunge pe piață, produsele alimentare modificate genetic sunt evaluate pentru aspecte de siguranță, inclusiv potențiala toxicitate și alergenicitate, notează sursa citată.

Problema poate fi alta: ce se folosește pe câmp

Hunnes face însă o distincție importantă. Faptul că o plantă a fost modificată genetic nu trebuie confundat cu modul în care este cultivată.

Unele culturi sunt dezvoltate pentru a tolera anumite erbicide. În asemenea situații, preocupările privind expunerea pot ține de substanțele utilizate în agricultură, nu de modificarea genetică în sine.

„Dacă unei culturi i-a fost introdusă o genă care o face rezistentă la un anumit pesticid sau insecticid pulverizat pe câmp, atunci cultura va supraviețui acelei pulverizări. Acest lucru nu face însă cultura în sine mai puțin sănătoasă”, explică Hunnes.

Dieteticianul adaugă că persoanele care își doresc să reducă pe cât posibil expunerea la pesticide și erbicide pot lua în calcul și acest aspect atunci când aleg alimentele.

Ea atrage atenția în special asupra expunerii în cazul fetușilor, sugarilor și copiilor mici, categorii mai vulnerabile decât adulții la efectele unor pesticide.

Ne poate modifica ADN-ul dacă mâncăm alimente OMG?

O altă idee răspândită online este că ADN-ul introdus într-o plantă modificată genetic s-ar putea transfera în organismul persoanei care o consumă.

Hunnes respinge această interpretare.

„Atunci când mâncăm și digerăm alimente, indiferent dacă sunt sau nu OMG, le descompunem în componentele lor. Carbohidrații sunt descompuși în glucoză, proteinele în aminoacizi, iar grăsimile în lipide”, explică aceasta.

Concluzia sa este simplă:

„Nu devenim OMG atunci când mâncăm un OMG. Transferul nu funcționează deloc în felul acesta.”

Există totuși motive pentru care cineva ar putea evita OMG-urile

Hunnes consideră legitime preocupările legate de impactul asupra mediului, brevetele pentru semințe sau costurile pe care anumite culturi modificate genetic le pot presupune pentru fermieri.

„Dacă preocuparea lor este legată de mediu sau de brevete ori de faptul că fermierii trebuie să plătească mult pentru o anumită cultură OMG, aș spune că acestea sunt preocupări foarte valide”, afirmă ea.

Dacă motivul este însă teama că alimentele modificate genetic ar fi automat mai puțin nutritive, datele științifice disponibile nu susțin această idee.

„Dacă sunt îngrijorați că aceste alimente sunt mai puțin nutritive, le-aș arăta cercetările care spun că, în general, sunt la fel de nutritive, dacă nu chiar mai nutritive”, concluzionează Dana Hunnes.