POLITICO | Schimbare de paradigmă la Bruxelles: Comisia Europeană declară zootehnia „infrastructură strategică”. Animalele de fermă devin o miză de securitate alimentară și geopolitică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană schimbă radical abordarea față de sectorul zootehnic. După ani în care bovinele, porcinele și păsările au fost privite în principal ca surse importante de emisii de gaze cu efect de seră, noua Strategie europeană pentru zootehnie le redefinește drept un element esențial pentru securitatea alimentară, competitivitatea economică și autonomia strategică a Uniunii Europene, notează POLITICO.

Documentul, prezentat la Strasbourg, marchează o schimbare de ton față de politicile promovate în perioada Pactului Verde European și pune accent pe sprijinirea fermierilor, nu pe impunerea unor noi restricții.

„Zootehnia nu înseamnă doar agricultură. Înseamnă competitivitate, securitate alimentară și viitorul Europei”, a declarat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto.

Bruxelles: efectivele de animale scad, iar acesta devine un risc

Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a subliniat că zootehnia susține aproximativ 7 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană, generează circa 400 de miliarde de euro anual și contribuie cu un excedent comercial de aproximativ 37 de miliarde de euro.

În opinia sa, adevărata problemă nu mai este numărul mare de animale, ci diminuarea efectivelor.

„Sectorul rămâne o poveste de succes, dar este în pericol”, a spus Hansen, avertizând că abandonarea terenurilor agricole, în special în statele de la granița estică a Uniunii, poate deveni inclusiv o vulnerabilitate de securitate.

Noua strategie susține că pășunatul contribuie la menținerea terenurilor agricole active, previne abandonul rural și întărește reziliența regiunilor de frontieră.

De la reducerea efectivelor la sprijinirea fermierilor

Schimbarea este semnificativă față de dezbaterile din urmă cu câțiva ani.

În Olanda, autoritățile au analizat reducerea efectivelor de animale pentru limitarea poluării cu azot, iar în Irlanda un document guvernamental ajuns în presă lua în calcul sacrificarea a aproximativ 200.000 de vaci pentru atingerea obiectivelor climatice.

Aceste politici au alimentat protestele fermierilor din 2024 și 2025, care au blocat capitale europene și au determinat Bruxellesul să își revizuiască abordarea față de agricultură.

Noua strategie renunță la ideea reducerii efectivelor și pornește de la premisa că declinul zootehniei reprezintă el însuși o problemă.

Bruxelles schimbă discursul și despre metan

Unul dintre cele mai controversate capitole este cel referitor la emisiile de metan produse de animale.

Comisia nu propune noi ținte obligatorii de reducere, ci dezvoltarea unui sistem de măsurare la nivel de fermă, astfel încât agricultorii care investesc în furaje speciale, tehnologii noi sau rase cu emisii mai reduse să poată fi recompensați.

Strategia introduce și conceptul de metan „biogenic”, argumentând că metanul provenit din digestia rumegătoarelor face parte din ciclul natural al carbonului, spre deosebire de emisiile rezultate din combustibilii fosili.

Oficialii europeni susțin că este vorba despre o metodă mai precisă de contabilizare a emisiilor, nu despre diminuarea artificială a impactului climatic al zootehniei.

Organizațiile de mediu contestă noua abordare

Noua orientare a Comisiei Europene este însă criticată de organizațiile de mediu.

Peste 30 de ONG-uri, inclusiv Greenpeace și European Environmental Bureau, au transmis luna trecută o scrisoare către comisarul Christophe Hansen în care avertizează că metanul încălzește planeta indiferent dacă provine din ferme sau din industria combustibililor fosili.

Directorul pentru politici agricole al Greenpeace UE, Marco Contiero, a acuzat Comisia că adoptă argumentele promovate de Irlanda și Noua Zeelandă pentru a evita reduceri mai consistente ale efectivelor de animale, calificând această abordare drept „un scandal”.

Accent pe investiții, nu pe noi obligații

Potrivit Comisiei Europene, sectorul zootehnic are nevoie de investiții estimate la aproximativ 18 miliarde de euro pentru modernizare, bani pe care fermierii nu îi pot mobiliza singuri.

Executivul european consideră că introducerea unor noi obligații de mediu ar accentua dificultățile unui sector afectat deja de profitabilitatea redusă și de îmbătrânirea populației active din agricultură.

Organizațiile reprezentative ale fermierilor au salutat documentul. Copa-Cogeca apreciază că strategia pune capăt perioadei în care zootehnia era prezentată drept principala problemă a agriculturii europene.

În schimb, Consiliul Științific Consultativ European privind Schimbările Climatice a avertizat anterior că tehnologia nu va fi suficientă pentru atingerea obiectivelor climatice și că reducerea emisiilor agricole va necesita inclusiv diminuarea efectivelor de animale și schimbări în alimentație.

Noua strategie nu prevede astfel de măsuri. În loc să încurajeze reducerea consumului de carne și lactate, Comisia propune promovarea produselor europene prin achiziții publice, programe pentru școli și campanii de informare.

„Nu impunem diete. Promovăm libertatea de alegere”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen.