Ce să mănânci când lipidele din sânge sunt crescute?/ Dr. Diana Albu, medic specialist medicină internă, spune care sunt alimentele benefice atunci când ai această tulburare metabolică

Dislipidemia reprezintă o tulburare metabolică frecvent întâlnită, ce se caracterizează prin modificarea valorilor lipidelor din sânge. Aceasta poate include creșterea colesterolului total, a colesterolului LDL (denumit popular „colesterolul rău”), scăderea HDL („colesterolul bun”) și/sau creșterea trigliceridelor.

Diagnosticul se stabilește prin analize de sânge (profil lipidic), care evaluează aceste valori și riscul cardiovascular global.

De ce este importantă dislipidemia?

“Importanța acestei afecțiuni este majoră, deoarece dislipidemia constituie un factor de risc esențial pentru bolile cardiovasculare. În timp, valorile crescute ale lipidelor pot favoriza depunerea grăsimilor pe pereții vaselor de sânge, proces numit ateroscleroză, crescând riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și boală arterială periferică.

Tratamentul poate include, în anumite situații, medicație specifică (precum statinele), însă modificarea stilului de viață rămâne o componentă fundamentală în controlul bolii. Controlul valorilor lipidice este esențial pentru prevenirea complicațiilor menționate anterior”, a explicat, pentru G4Food, dr. Diana Albu, medic specialist medicină internă.

Alimentația în dislipidemie

Principiile generale ale alimentației în dislipidemie presupun o dietă corectă, care să urmărească reducerea grăsimilor saturate și trans, creșterea aportului de fibre și înlocuirea grăsimilor nesănătoase cu grăsimi benefice.

“Aportul de grăsimi ar trebui să reprezinte aproximativ 25–35% din totalul caloric zilnic, cu limitarea strictă a grăsimilor saturate”, recomandă medicul.

Alimente recomandate în dislipidemie

• Grăsimi sănătoase – Surse precum uleiul de măsline extravirgin, avocado, nucile, migdalele și semințele conțin acizi grași mononesaturați și polinesaturați, care susțin creșterea colesterolului HDL și protecția vasculară.
• Pește gras (de 2–3 ori pe săptămână) – Somonul, macroul și sardinele sunt bogate în acizi grași Omega-3, cu rol demonstrat în reducerea trigliceridelor și a inflamației.
• Fibre solubile – Ovăzul, tărâțele de ovăz, leguminoasele (linte, năut, fasole) și fructele (mere, pere, citrice) ajută la scăderea absorbției colesterolului la nivel intestinal.
• Legume (consum zilnic) – Legumele variate furnizează fibre, vitamine și antioxidanți care contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare.
• Proteine slabe – Se recomandă consumul de carne slabă (pui, curcan fără piele), pește, ouă în cantități moderate și lactate cu conținut redus de grăsimi.
• Cereale integrale – Pâinea integrală, orezul brun și quinoa reprezintă alternative sănătoase la produsele rafinate, având un impact favorabil asupra metabolismului lipidic.

Alimente de evitat în dislipidemie

Pentru controlul eficient al dislipidemiei, se recomandă limitarea:

• grăsimilor saturate (carne grasă, unt, smântână);
• grăsimilor trans (produse de patiserie, fast-food);
• zaharurilor și carbohidraților rafinați (dulciuri, sucuri);
• alcoolului (mai ales atunci când nivelul trigliceridelor este crescut).

“Recomand mare atenție la consumul excesiv de zahăr rafinat, deoarece poate crește trigliceridele și riscul metabolic”, spune dr. Albu.

Recomandări pentru stilul de viață

“Pe lângă alimentație, alți piloni importanți în menținerea unui stil de viață sănătos sunt reprezentați de: activitatea fizică regulată (minimum 30 de minute/zi, 5 zile pe săptămână), menținerea unei greutăți corporale optime și renunțarea la fumat”, a precizat medicul.

Monitorizarea profilului lipidic este esențială

Dislipidemia este o afecțiune frecventă. Dar aceasta poate fi controlată prin modificări ale stilului de viață și prin tratament farmacologic, atunci când este necesar. “Monitorizarea periodică a profilului lipidic prin analize de sânge și evaluarea de către medic sunt importante în prevenția primară. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și respectarea recomandărilor medicale, riscul cardiovascular poate fi redus semnificativ, contribuind la protejarea inimii pe termen lung”, explică dr. Diana Albu.