Ce mănânci în primii 2 ani de viață îți poate influența sănătatea și peste 70 de ani. Studiu despre efectele zahărului din primii 1.000 de zile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alimentația din primii 1.000 de zile de viață ar putea avea efecte care se păstrează timp de decenii. Un nou studiu sugerează că persoanele expuse la mai puțin zahăr înainte de vârsta de 2 ani au avut, mai târziu în viață, o incidență mai redusă a mai multor tipuri de cancer, semne de îmbătrânire biologică mai lentă și obiceiuri alimentare mai sănătoase chiar și în jurul vârstei de 50 de ani, potrivit Science Daily.

Studiul, intitulat „Early-life sugar restriction causally reduces adult cancer incidence and slows biological aging”, a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Cercetătorii au analizat datele a 64.761 de participanți din UK Biobank, născuți în Marea Britanie între 1951 și 1956

Cercetătorii au analizat un „experiment natural” creat de raționalizarea zahărului în Marea Britanie după cel de-Al Doilea Război Mondial. Zahărul a rămas raționalizat până în septembrie 1953, când restricțiile au fost eliminate, iar consumul populației a crescut rapid, aproape dublându-se.

Astfel, copiii născuți la doar câteva luni distanță au fost expuși unor cantități diferite de zahăr în timpul sarcinii și în primii ani de viață.

Peste 64.000 de persoane, urmărite pentru a vedea efectele de zeci de ani

Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele a peste 64.000 de persoane născute în Marea Britanie între 1951 și 1956.

Persoanele născute mai devreme au petrecut o perioadă mai mare din primii 1.000 de zile de viață în timpul raționalizării zahărului, în timp ce cele născute după eliminarea restricțiilor au fost expuse unei disponibilități mai mari a acestui aliment.

Primii 1.000 de zile reprezintă perioada dintre concepție și împlinirea vârstei de 2 ani, o etapă în care organismul se dezvoltă rapid, iar metabolismul, sistemul imunitar și preferințele alimentare încep să se contureze.

Mai puține cazuri de cinci tipuri de cancer

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au beneficiat de o perioadă mai lungă de raționalizare a zahărului în primii 1.000 de zile de viață au avut o incidență mai redusă a cinci tipuri de cancer: de sân, de prostată, de ficat, rectal și pulmonar.

Asocierea a fost cea mai puternică în cazul cancerului de ficat, unde incidența a fost estimată la aproximativ 69% mai mică, și cea mai redusă în cazul cancerului de sân, cu aproximativ 36% mai mică.

Diferențele au devenit vizibile abia după trecerea mai multor decenii de la eliminarea raționalizării zahărului.

Semne de îmbătrânire biologică mai lentă

Studiul a identificat și o legătură între expunerea redusă la zahăr în primii ani de viață și anumiți markeri ai îmbătrânirii biologice.

Cercetătorii au analizat, printre altele, lungimea telomerilor, structuri aflate la capetele cromozomilor, care tind să se scurteze odată cu înaintarea în vârstă.

Persoanele care au petrecut mai mult timp sub raționalizarea zahărului în perioada primilor 1.000 de zile au avut telomeri mai lungi. Potrivit estimărilor cercetătorilor, diferența ar fi echivalentă cu aproximativ 2,2 ani de îmbătrânire biologică mai lentă.

Participanții au prezentat și niveluri mai scăzute ale unei proteine numite granzyme B, un alt marker analizat de cercetători în legătură cu procesele de îmbătrânire celulară.

Mai puțin zahăr și la 50 de ani

Una dintre cele mai interesante observații ale studiului este că efectele expunerii timpurii la zahăr ar putea influența inclusiv comportamentul alimentar de la maturitate.

Persoanele care au trăit perioada de raționalizare în primii ani de viață consumau, și în jurul vârstei de 50 de ani, mai puțin zahăr, mâncau mai puțin în general și aveau o alimentație descrisă de cercetători drept mai sănătoasă și mai diversă.

Autorii sugerează că expunerea la gustul dulce în primii ani de viață ar putea contribui la formarea unor preferințe alimentare care se mențin foarte mult timp.

Potrivit cercetătorilor, ar putea exista două mecanisme implicate: unul biologic, legat de dezvoltarea metabolismului, organelor și sistemului imunitar, și unul comportamental, prin formarea timpurie a preferințelor pentru alimente mai puțin dulci.

Rezultatele se adaugă altor cercetări

Aceeași perioadă istorică, reprezentată de eliminarea raționalizării zahărului în Marea Britanie, a fost analizată și în alte studii. Cercetări anterioare au asociat expunerea redusă la zahăr în primii ani de viață cu riscuri mai mici de diabet de tip 2 și hipertensiune arterială, precum și cu un risc mai redus de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.

Un studiu recent realizat pe aceeași bază istorică a identificat, de asemenea, o asociere cu un risc mai redus de demență și boala Alzheimer.

Autorii noului studiu subliniază însă că rezultatele nu înseamnă că zahărul trebuie eliminat complet din alimentația copiilor și nici că raționalizarea zahărului reprezintă un model de politică publică.