FOTO | Câmpurile cu maci de lângă Timișoara, luate cu asalt pentru fotografii. Agronom: „Nu sunt macii folosiți la prăjituri”/ De ce cultura de mac rămâne RARĂ în România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Câmpurile înroșite de maci din apropierea Timișoarei sunt luate cu asalt în această perioadă de amatorii de selfie-uri și fotografii „instagramabile” sau de postat pe Facebook. Este sezonul macilor, iar puțini știu povestea din spatele acestor peisaje spectaculoase.

Spre deosebire de rapiță, lavandă sau floarea-soarelui, macii care colorează câmpiile din Banat nu sunt, în cea mai mare parte, cultivați. Ei cresc spontan, asemenea buruienilor. De asemenea, semințele acestui tip de mac nu sunt folosite la prepararea prăjiturilor.

„Trebuie separate lucrurile. Avem Papaver rhoeas, care este macul roșu, spontan, sălbatic, și avem Papaver somniferum, care este macul de cultură din care se obțin semințele folosite la prăjituri și din care se extrag, în scop farmaceutic, substanțe precum morfina. Acesta din urmă este strict reglementat în România și în Uniunea Europeană, deoarece poate fi utilizat și pentru producerea heroinei, unul dintre cele mai nocive droguri. Tocmai de aceea există această reglementare strictă. Aproximativ 95 la sută din heroina consumată la nivel mondial provine din Afganistan, țara cu cele mai mari plantații de mac”, a declarat agronomul Alexandru Degianski.

Câmpuri de maci în apropierea Timișoarei FOTO Răzvan Vitionescu

Specialistul spune că macii care atrag acum mii de oameni pe câmpurile din jurul Timișoarei sunt maci sălbatici.

„Câmpurile acestea roșii în care toată lumea merge să facă poze sunt acoperite de mac sălbatic. Și acesta formează capsule, dar conținutul de opiacee este neglijabil”, a explicat agronomul.

O buruiană care oferă peisaje spectaculoase

Macul este apreciat pentru florile sale de un roșu intens, care creează decoruri impresionante. Totuși, din punct de vedere agricol, prezența sa indică adesea terenuri slab întreținute sau pârloage.

„Toată lumea știe cât de mici sunt semințele de mac. Cele ale macului sălbatic sunt și mai mici. Într-o capsulă se află zeci de semințe care, după ce capsula se sparge, sunt răspândite de vânt sau de păsări. Este o buruiană. Eu sunt inginer agronom și, oricât de frumos ar arăta, pentru mine tot ce nu este plantă de cultură este buruiană. Apar, se înmulțesc și colorează câmpurile foarte frumos”, a mai spus Alexandru Degianski.

Câmpuri de maci în apropierea Timișoarei FOTO Răzvan Vitionescu

Cultura macului, puternic reglementată în România

În România, suprafețele cultivate cu mac au fost reduse în ultimii ani și nu au depășit câteva zeci de hectare, cei mai mulți cultivatori fiind în județul Alba. Una dintre explicații este regimul strict de autorizare impus pentru această cultură. Zilele trecute, Degianski a făcut fotografii într-un câmp de mac de cultură din Serbia, imediat după frontieră.

„Ei nu au reglementări atât de stricte ca la noi. Am văzut culturi de cinci-șase hectare, chiar și de 20 de hectare, dar și grădini în care oamenii cultivau unul sau două rânduri de mac. Acela este macul de cultură din care se obțin semințele negre folosite în prăjituri și în industria farmaceutică. Și fermierii români pot cultiva mac, însă trebuie să obțină autorizații speciale și sunt controlați de mai multe instituții. Acesta este un impediment pentru extinderea culturii”, a explicat Alexandru Degianski.

Câmpuri de maci în apropierea Timișoarei FOTO Răzvan Vitionescu

O plantă cu o istorie de peste 5.000 de ani

Izvoarele istorice arată că, în jurul anului 3500 î.Hr., în Sumer, macul era cultivat atât în scopuri medicinale, cât și recreaționale. Capsulele macului opiaceu conțin alcaloizi precum morfina și codeina.

În secolul al IV-lea î.Hr., medicul grec Hipocrate menționa utilizarea sucului extras din capsule pentru inducerea somnului și pentru ameliorarea diferitelor afecțiuni. Semințele de mac erau folosite încă din Antichitate atât în alimentație, cât și în scop terapeutic.

Importanța economică a plantei a fost atât de mare încât, în secolul al XIX-lea, comerțul cu opiu a stat la baza conflictelor dintre Marea Britanie și China, cunoscute sub numele de Războaiele Opiului.

În gastronomie, semințele de mac sunt folosite și astăzi în numeroase deserturi. În Ardeal și Banat, prăjiturile cu mac continuă să fie printre cele mai apreciate preparate tradiționale.

Câmpuri de maci în apropierea Timișoarei FOTO Răzvan Vitionescu

În memoria celor căzuți în război

Astăzi, macul are și o puternică semnificație simbolică. Floarea roșie este purtată anual, pe 11 noiembrie, în numeroase țări pentru a marca sfârșitul Primului Război Mondial și pentru a-i comemora pe cei căzuți pe front.

Câmpuri de maci în apropierea Timișoarei FOTO Răzvan Vitionescu

Simbolul își are originea în regiunea Flandra, unde, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului, câmpurile au fost acoperite de maci roșii. Imaginea florilor răsărite printre mormintele soldaților a devenit, în timp, un simbol al sacrificiului și al memoriei.