Câteva legume banale ar putea fi cheia unui intestin mai sănătos / Ce au descoperit cercetătorii despre țelină și păstârnac

Câteva legume banale ar putea fi cheia unui intestin mai sănătos / Ce au descoperit cercetătorii despre țelină și păstârnac
Foto Dreamstime

Când vine vorba despre sănătatea intestinului, broccoli, kale sau alimentele fermentate sunt de obicei primele recomandări ale specialiștilor. Însă un nou studiu realizat de cercetători de la University of Arkansas sugerează că unele dintre cele mai valoroase legume pentru microbiom ar putea fi chiar cele pe care mulți le trec cu vederea la cumpărături: țelina, păstârnacul, feniculul și pătrunjelul.

Potrivit MindBodyGreen, aceste legume au redus inflamația intestinală, au îmbunătățit diversitatea microbiomului și au favorizat dezvoltarea unor bacterii benefice, chiar și în contextul unei alimentații de tip occidental, bogată în grăsimi și zahăr.

Legume banale, rezultate neașteptate

Țelina, păstârnacul, morcovii, feniculul și pătrunjelul fac parte din familia botanică Apiaceae. Deși sunt consumate frecvent în multe bucătării, acestea au fost mult mai puțin studiate decât alte legume considerate „vedete” ale alimentației sănătoase.

Cercetătorii au pornit de la ideea că aceste plante conțin o combinație interesantă de fibre și compuși bioactivi cu potențial antiinflamator. Pentru a testa ipoteza, au analizat efectele lor într-un model alimentar care reproduce cât mai fidel dieta occidentală modernă.

- articolul continuă mai jos -

Studiul a utilizat așa-numita Total Western Diet (TWD), un model nutrițional caracterizat printr-un aport ridicat de grăsimi și zahăr și un consum redus de fibre și micronutrienți.

În plus, cercetătorii au provocat experimental inflamația intestinală pentru a observa dacă aceste legume pot oferi protecție în condiții de stres pentru organism.

O cantitate surprinzător de accesibilă

Animalele au fost împărțite în mai multe grupuri. Unele au primit doar dieta occidentală, iar altele au consumat aceeași alimentație suplimentată cu legume din familia Apiaceae.

Doza care a produs efecte relevante este echivalentă, pentru oameni, cu aproximativ o cană de legume pe zi (circa 128 de grame), o cantitate care poate fi integrată relativ ușor într-un regim alimentar obișnuit.

Inflamația intestinală a fost redusă semnificativ

Rezultatele au atras atenția cercetătorilor.

Animalele care au consumat legumele au prezentat:

  • cu 44% mai puțină pierdere în greutate asociată proceselor inflamatorii;
  • o reducere cu 57% a afectării colonului;
  • o scădere cu 59% a scorurilor care măsoară severitatea bolii intestinale.

De asemenea, legumele au contribuit la menținerea structurii normale a intestinului.

Cercetătorii au observat că stratul protector de mucus intestinal, aproape dispărut la animalele hrănite exclusiv cu dieta occidentală și expuse inflamației, a fost mult mai bine conservat în grupurile care au primit suplimentar țelină, păstârnac și celelalte legume din aceeași familie.

În plus, a fost restaurat nivelul unei proteine importante numite occludin, esențială pentru integritatea barierei intestinale. Această proteină contribuie la menținerea conexiunilor dintre celulele intestinale și împiedică pătrunderea substanțelor nedorite în organism.

Ce s-a întâmplat cu microbiomul intestinal

Una dintre cele mai interesante părți ale studiului a fost analiza microbiomului.

Legumele au crescut diversitatea bacteriană și au favorizat dezvoltarea unor microorganisme asociate cu sănătatea digestivă.

Printre acestea se numără familia Lachnospiraceae, care include bacterii capabile să producă butirat.

Butiratul este un acid gras cu lanț scurt considerat esențial pentru sănătatea colonului. El reprezintă una dintre principalele surse de energie pentru celulele intestinale și contribuie la menținerea integrității barierei digestive.

O altă categorie bacteriană favorizată de consumul acestor legume a fost genul Blautia, asociat în cercetările anterioare cu reducerea inflamației, îmbunătățirea funcției barierei intestinale și creșterea producției de compuși protectori.

În același timp, cercetătorii au observat o reducere a unor bacterii considerate potențial dăunătoare și asociate cu procese inflamatorii.

Fibrele nu sunt singurele responsabile

Autorii studiului cred că beneficiile observate nu sunt explicate doar prin conținutul de fibre.

Legumele din familia Apiaceae conțin și o serie de compuși bioactivi care au atras interesul comunității științifice în ultimii ani.

Printre aceștia se numără:

Falcarinolul

Acest compus natural a demonstrat în studii experimentale capacitatea de a stimula anumite mecanisme de protecție ale sistemului imunitar și de a reduce inflamația.

Apigenina

Un flavonoid prezent în cantități importante în pătrunjel și țelină, apigenina a fost asociată în cercetări anterioare cu protejarea barierei intestinale și reducerea leziunilor provocate de inflamație.

Bergaptenul și xantotoxina

Acești compuși naturali au demonstrat în studii de laborator capacitatea de a inhiba anumite căi inflamatorii implicate în deteriorarea țesuturilor.

Rolul important al fibrelor prebiotice

Pe lângă acești compuși vegetali, cercetătorii au evidențiat și rolul fibrelor.

Țelina conține cantități importante de pectină, o fibră solubilă care funcționează ca prebiotic.

Prebioticele reprezintă hrana preferată a bacteriilor benefice din intestin și contribuie la dezvoltarea unui microbiom mai divers și mai rezistent.

Pe măsură ce bacteriile fermentează aceste fibre, ele produc acizi grași cu lanț scurt care ajută la protejarea mucoasei intestinale și la reducerea inflamației.

Potrivit cercetătorilor, combinația dintre fibre și compușii bioactivi ar putea explica efectele observate.

Cum pot fi integrate mai ușor în alimentație

Deși este nevoie de studii pe oameni pentru confirmarea rezultatelor, specialiștii spun că includerea acestor legume în alimentație poate reprezenta o strategie simplă pentru diversificarea dietei.

Câteva variante practice:

  • bețe de țelină consumate ca gustare;
  • păstârnac copt alături de alte rădăcinoase;
  • fenicul adăugat în salate;
  • pătrunjel folosit generos în supe, tocănițe și preparate pe bază de cereale integrale;
  • morcovi combinați cu alte legume din aceeași familie în supe și garnituri.

Ce trebuie reținut

Autorii studiului subliniază că cercetarea a fost realizată pe animale și că sunt necesare studii clinice pentru a confirma efectele la oameni.

Totuși, rezultatele sugerează că țelina, păstârnacul, feniculul și pătrunjelul ar putea merita mai multă atenție atunci când vorbim despre sănătatea intestinului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă