La fiecare 30 de secunde un român moare din cauza unui infarct miocardic. Nu mai este un secret pentru nimeni că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în România. Marele paradox este că se moare „la greu” de inimă în țara noastră și potrivit celor mai recente raportări OECD, România ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile. Aceste boli ar putea fi prevenite foarte simplu, dacă s-ar adopta un stil de viață sănătos. „Dieta nesănătoasă contribuie la scurtarea duratei vieții și la apariția unor complicații cardiace”, semnalează dr. Ioana Daha, medic primar cardiolog și medic primar medicină internă.
Bolile cardiovasculare afectează aproximativ 1 din 3 români, ceea ce înseamnă că aproximativ 11 milioane de români suferă de afecțiuni cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze de mortalitate și morbiditate la nivelul României, contribuind cu peste jumătate din totalul deceselor înregistrate la nivel național. România înregistrează o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, față de media UE de 44 la 100.000 de locuitori.
„În ultimii 10-15 ani, România a fost pe locul întâi la tot ce e mai rău din punct de vedere al afecțiunilor medicale. Începem în sfârșit să scădem mortalitatea asociată accidentului vascular cerebral, dar din păcate suntem în continuare pe primul loc la mortalitatea prevenibilă”, a declarat recent prof. dr. Ovidiu Chioncel, președintele Societății Române de Cardiologie la lansarea campaniei „Pompează Viață #CardiomiopatiaContează”.
Mâncarea ultraprocesată, asociată cu boli cardiovasculare
Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) semnalează într-un document publicat în 2021 că un consum săptămânal de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de boli de inimă.
Alimentele ultraprocesate se referă la o gamă largă de produse, cum ar fi pâine produsă în masă, mâncăruri gata preparate, fast-food-uri, dulciuri și deserturi, gustări sărate, cereale pentru micul dejun, carne reconstituită, inclusiv nuggets de pui și pește, tăiței instant și supe, conserve de legume cu adaos de sare, fructe uscate acoperite cu zahăr, sifon și băuturi îndulcite.
Un studiu care a inclus 2.020 de participanți, dintre care 1.014 erau femei și 1.006 bărbați, cu vârsta medie de 45 de ani, a urmărit participanții timp de 10 ani. Aceștia au consumat aproximativ 15 porții de alimente ultraprocesate pe săptămână. Acest studiu a examinat asocierea dintre consumul de alimente ultra-procesate și apariția sau decesul prin boli cardiovasculare timp de un deceniu. Studiul a înrolat adulți fără boli cardiovasculare la momentul inițial, care au fost întrebați despre frecvența și mărimea porțiilor dintr-o serie de alimente și băuturi consumate în ultimele șapte zile. Cercetătorii au folosit un chestionar pentru a evalua nivelul de aderență la un model alimentar sănătos pentru inimă, adică dieta mediteraneeană, care pune accent pe fructe, legume și cereale integrale. Participanților li s-a atribuit un scor de la 0 la 55 (valorile mai mari înseamnă o mai bună aderență). Participanții au fost urmăriți timp de 10 ani pentru apariția evenimentelor cardiovasculare fatale și non-fatale, inclusiv atac de cord, angină instabilă, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și tulburări de ritm cardiac (aritmii). Analiza a folosit date din studiul prospectiv ATTICA, care a fost realizat în perioada 2001-2012 în Grecia.
„Pe parcursul celor 10 ani de urmărire au existat 317 evenimente cardiovasculare. Incidența evenimentelor cardiovasculare a fost progresiv mai mare pe măsură ce consumul de alimente ultraprocesate a crescut. Cu un consum mediu săptămânal de 7,5, 13 și 18 porții, incidența bolilor cardiovasculare a fost de 8,1%, 12,2% și, respectiv, 16,6%. Fiecare porție săptămânală suplimentară de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o probabilitate cu 10% mai mare de apariție a bolilor cardiovasculare în deceniu”, arată ESC.
Asocierea a fost reevaluată în funcție de aderarea la o dietă mediteraneeană. La cei cu un scor la dieta mediteraneeană mai mic de 27, fiecare porție săptămânală suplimentară de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o probabilitate de boli cardiovasculare cu 19% mai mare în deceniu.
La cei cu un nivel moderat până la ridicat de aderență la dieta mediteraneeană (scor peste 27), fiecare porție suplimentară săptămânală de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o probabilitate cu 8% mai mare de apariție a bolilor cardiovasculare în decurs de 10 ani.
„Se acumulează dovezi pentru o asociere între alimentele ultraprocesate și riscuri crescute de apariție a mai multor boli cronice. Studiul nostru sugerează că relația dăunătoare cu bolile cardiovasculare este și mai puternică la cei cu o dietă în general nesănătoasă”, a afirmat dr. Matina Kouvari de la Universitatea Harokopio din Atena, Grecia, autoarea studiului.
Consumul de alimente ultraprocesate a fost asociat nu doar cu o tensiune arterială diastolică mai mare, ci și cu factori de risc cardiometabolici nefavorabili, cu o greutate și un indice de masă corporală mai ridicat, cu indicatori nefavorabili ai diabetului zaharat și cu profiluri nefavorabile de trigliceride.
Mâncarea poate ucide!
„Este greu de incriminat un singur aliment, dar o dietă nesănătoasă, mai ales perpetuată peste ani, care cuprinde, de exemplu, grăsimi nesaturate de tip trans așa cum sunt cele din alimentele prăjite sau cu mult zahăr, aflat de multe ori în forme ascunse în alimentele ultraprocesate, poate să ducă în cele din urmă la ateroscleroză, o boală care presupune îmbătrânirea prematură a vaselor de sânge cu impact asupra întregului organism inclusiv asupra inimii, rinichiului și creierului”, a explicat medicul, referindu-se atât la zahăr, grăsimi, cât și la carnea roșie consumate în cantități mari. Cardiologul a precizat că un consum excesiv și îndelungat al alimentației nesănătoase și mai ales când se asociază și alte obiceiuri nesănătoase cum ar fi sedentarismul și fumatul, crește riscul de boli cardiovasculare dar și de deces prematur datorat acestora.
„Mâncarea poate ucide pentru că un consum excesiv de alimente cu grăsimi, mai ales saturate, cu mulți carbohidrați, fără vitamine, fără minerale, poate în timp să ducă la un debut precoce și la o progresie rapidă a aterosclerozei și la tot ce înseamnă această boală și complicațiile legate de ea, inclusiv evenimente acute de tip infarct miocardic și accident vascular cerebral, de obicei, precedate și mediate de apariția obezității, hipertensiunii arteriale, diabetului și hipercolesterolemiei”, a explicat dr. Ioana Daha.
Alcoolul poate să „atace” inima
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces la nivel global și estimează că 17,9 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2019, reprezentând 32% din toate decesele la nivel mondial. Dintre aceste decese, 85% au fost cauzate de atac de cord și accident vascular cerebral.
În opinia OMS, majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc comportamentali, cum ar fi consumul de tutun, dieta nesănătoasă și obezitatea, inactivitatea fizică și consumul dăunător de alcool.
„Alcoolul în exces poate să afecteze inima, dar și alte organe din corp și să ducă la o formă de insuficiență cardiacă, o slăbire a mușchiului inimii, care să fie datorată efectului toxic al alcoolului, în cantitate mare și repetată, așa numita cardiomiopatie alcoolică”, a avertizat dr. Ioana Daha.
Chiar dacă bolile cardiovasculare s-au instalat, medicul spune că se poate ameliora evoluția lor dacă persoana respectivă adoptă o dietă care e bazată mai mult pe legume și fructe, cereale integrale, grăsimi sănătoase, pește și mai puțin pe alimente ultraprocesate.
„Oamenii nu prea conștientizează faptul că băuturile îndulcite pot să fie o problemă. Băuturile îndulcite de orice fel reprezintă de fapt un aliment și dacă sunt consumate în cantitate mare pentru aportul lichidian, în cele din urmă pot să ducă la obezitate și la alte probleme de sănătate. Recomandarea este să fie evitat consumul regulat”, a specificat dr. Ioana Daha.
Fundația engleză a Inimii susține că există o legătură foarte clară între consumul regulat de prea mult alcool și hipertensiunea arterială. Potrivit acestea, nici vinul roșu, dar nici berea, nu s-a dovedit a fi o băutură „mai bună” decât alta, motiv pentru care nici bărbații, nici femeile nu ar trebui să bea în mod regulat mai mult de 14 unități pe săptămână, pentru a menține riscurile pentru sănătate cauzate de consumul de alcool la un nivel scăzut și acel consum să se distribuie uniform pe 3 zile sau mai mult.
Consumul de alcool în exces poate provoca aritmii, cardiomiopatie, care la rândul lor pot crește riscul de accident vascular cerebral.
Din cauza creșterii populației, îmbătrânirii acesteia, precum și schimbărilor epidemiologice ale bolilor cardiovasculare, numărul deceselor cauzate de boli cardiovasculare (BCV) este în creștere în întreaga lume. Din 1990 până în 2013, numărul deceselor cauzate de BCV a crescut cu 41% în întreaga lume. O alimentație sănătoasă poate însă ține departe bolile de inimă și complicațiile lor.
Alexandra Mănăilă
Surse: Atherosclerosis Journal, ESC, OMS, Heart Matters, OECD
Sursa foto: Pexels/Puwadon Sang-ngern
