Alcoolul și dieta nesănătoasă cresc riscul de boli hepatice în România / Raport Lancet

România se numără printre ţările europene cu risc ridicat de boli hepatice, iar stilul de viaţă este responsabil de o mare parte dintre aceste cazuri, potrivit unei analize incluse în Raportului Lancet, transmite Agerpres.

România se numără printre ţările europene cu o povară a bolilor hepatice mai ridicată decât media Uniunii Europene, pe fondul unor factori de risc precum consumul de alcool şi alimentaţia nesănătoasă, potrivit celui mai recent raport al Comisiei EASL-Lancet privind sănătatea hepatică în Europa.

Analiza arată că o proporţie importantă a acestor afecţiuni ar putea fi prevenită, însă pentru aceasta sunt necesare măsuri mai eficiente la nivelul întregii populaţii.

Alcoolul, principalul factor de risc

„Alcoolul rămâne principalul determinant al bolilor hepatice severe în Europa, fiind responsabil pentru o proporţie majoră a cazurilor de ciroză şi pentru o parte importantă a cancerelor hepatice. Problema este că nu vorbim doar despre exces, ci despre un consum frecvent, considerat normal, dar care, în timp, creşte riscul de boală hepatică, mai ales în combinaţie cu o alimentaţie nesănătoasă şi cu excesul ponderal”, a explicat, pentru AGERPRES, Adina Rusu, preşedintele Colegiului Teritorial al Dieteticienilor Iaşi.

La nivel european, bolile hepatice rămân o problemă majoră de sănătate publică. Ciroza şi cancerul hepatic provoacă, zilnic, aproximativ 780 de decese, reprezentând circa 3% din totalul deceselor. Mortalitatea prin cancer hepatic a crescut cu peste 50% în ultimele două decenii, în timp ce mortalitatea prin ciroză s-a menţinut la un nivel ridicat.

Crește numărul cazurilor de „ficat gras”

În paralel, creşte prevalenţa bolii hepatice steatozice asociate disfuncţiei metabolice (MASLD), cunoscută popular sub denumirea de „ficat gras”, o afecţiune strâns legată de obezitate şi diabet.

În acest context, România se regăseşte în grupul ţărilor din Europa Centrală şi de Est unde impactul bolilor hepatice asupra speranţei de viaţă este mai accentuat decât în statele din vestul Europei.

De asemenea, estimările arată că România ar putea depăşi ţintele internaţionale privind mortalitatea prin hepatita B până în 2030, ceea ce indică o povară persistentă a bolilor hepatice infecţioase.

Consum ridicat de alcool și „binge drinking”

Diferenţele dintre Europa de Est şi Vest sunt vizibile şi în ceea ce priveşte factorii de risc. Europa este regiunea cu cel mai mare consum de alcool la nivel global, iar acest lucru se reflectă direct în mortalitatea hepatică.

Datele arată că aproximativ unul din cinci consumatori de alcool are episoade de consum excesiv cel puţin o dată pe lună, iar în unele ţări, inclusiv în România, proporţia depăşeşte 30%. Acest tip de consum, cunoscut ca „binge drinking”, este asociat cu un risc crescut de afectare hepatică.

Măsuri propuse: taxe mai mari și restricții de marketing

Raportul atrage atenţia că reducerea consumului de alcool nu poate fi lăsată exclusiv la nivelul alegerii individuale, ci trebuie susţinută prin politici de sănătate publică.

Printre măsurile propuse se numără creşterea taxelor, restricţionarea marketingului şi introducerea unor avertismente clare pe ambalajele băuturilor alcoolice, pentru a creşte nivelul de informare a populaţiei.

Alimentația nesănătoasă, factor major

Pe lângă alcool, raportul Lancet evidenţiază rolul alimentaţiei în creşterea bolilor hepatice, în special prin contribuţia sa la obezitate şi la sindromul metabolic.

„Dietele caracterizate prin consum crescut de alimente ultraprocesate, aport caloric ridicat şi conţinut mare de zahăr şi grăsimi favorizează acumularea de grăsime la nivel hepatic şi dezvoltarea bolii hepatice metabolice. Această afecţiune este în creştere şi reflectă schimbările din stilul de viaţă şi din mediul alimentar”, precizează Adina Rusu.

Autorii raportului subliniază că intervenţiile eficiente nu se pot limita la recomandări individuale, ci trebuie să vizeze întregul mediu alimentar.

Sunt propuse măsuri precum taxarea alimentelor nesănătoase, în special a celor ultraprocesate, limitarea marketingului – mai ales în mediul digital şi în rândul copiilor – precum şi reformularea produselor pentru a reduce conţinutul de zahăr şi de grăsimi. De asemenea, raportul susţine facilitarea accesului la alimente sănătoase pentru a reduce inegalităţile şi a sprijini prevenţia la nivelul populaţiei.

Rolul mediului digital în obiceiurile de consum

Documentul aduce în prim-plan un aspect mai puţin discutat până acum: rolul mediului digital. Pentru prima dată, este evidenţiat modul în care algoritmii şi reţelele sociale pot influenţa alegerile legate de alimentaţie şi de consumul de alcool, contribuind indirect la creşterea riscului de boală hepatică.

Autorii arată că mediul online nu mai poate fi ignorat şi propun limitarea reclamelor pentru alcool şi alimente nesănătoase pe platformele digitale, în special pentru a proteja copiii şi adolescenţii.

Prevenția ține și de politici publice

„Concluzia raportului este clară: multe dintre bolile hepatice pot fi prevenite, însă acest lucru nu depinde doar de alegerile individuale. Fără măsuri ferme la nivel de politici publice – de la reducerea consumului de alcool şi îmbunătăţirea alimentaţiei până la reglementarea mediului digital – povara acestor afecţiuni va rămâne ridicată, inclusiv în ţări precum România, unde impactul este deja peste media europeană”, conchide Adina Rusu.