Mituri despre nutriție/ Câte dintre ideile pe care le citești în online sau le-ai auzit la cunoștințe sunt, de fapt, false

În cultura actuală s-au înrădăcinat numeroase idei despre nutriție care, deși sună convingător, au fost demontate de știința modernă. Multe dintre acestea provin din interpretări greșite ale unor studii vechi sau din strategii de marketing. Iată o analiză a celor mai frecvente mituri alimentare, realizată de ABC.

Mituri despre greutate și metabolism

• Mâncatul după ora 20:00 îngrașă: Nu ora este cea care contează, ci calitatea și cantitatea totală de calorii consumate pe parcursul unei zile. Balanța calorică totală este factorul decisiv pentru greutate, nu ceasul.

• Cinci mese pe zi accelerează metabolismul: Numărul de mese nu are un impact semnificativ asupra ratei metabolice. Contează aportul caloric total, fie că alegi trei mese mari sau cinci mai mici.

• Apa cu lămâie pe nemâncate slăbește: Deși este o băutură hidratantă și revigorantă, aceasta nu are proprietatea magică de a arde grăsimile.

• Anumite alimente „ard” grăsimea: Grepfrutul, oțetul sau ardeiul iute nu pot arde grăsimea și nici nu accelerează metabolismul suficient pentru a produce o pierdere în greutate semnificativă.

Grăsimile și colesterolul

• Găsimile sunt rele și îngrașă: Grăsimile sănătoase (nesaturate), precum cele din uleiul de măsline, nuci sau avocado, sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară și absorbția vitaminelor. Trebuie evitate doar grăsimile trans și excesul de grăsimi saturate.

• Ouăle cresc periculos colesterolul: Studiile recente arată că aportul de colesterol prin dietă (cum este cel din ouă) nu influențează nivelul colesterolului din sânge atât de mult pe cât se credea. Organismul își reglează singur producția internă de colesterol.

Carbohidrații, zahărul și glutenul

• Carbohidrații sunt inamicul numărul unu: În realitate, aceștia reprezintă principala sursă de energie a corpului. Diferența constă în calitate: cerealele integrale (quinoa, ovăzul) sunt preferabile produselor de patiserie pline de zahăr.

• Glutenul este nociv pentru toată lumea: Eliminarea glutenului este necesară doar pentru persoanele cu boală celiacă sau sensibilitate diagnosticată. Pentru restul populației, nu există motive științifice pentru a-l exclude.

• Zahărul brun sau mierea sunt mult mai sănătoase: Deși pot conține mici cantități de minerale, organismul le procesează tot ca zahăr adăugat. Diferența față de zahărul alb este minimă în ceea ce privește impactul metabolic.

Calitate vs. cantitate

• Alimentele „light” sunt automat sănătoase: Deseori, pentru a compensa lipsa de gust cauzată de reducerea grăsimilor, producătorii adaugă mai mult zahăr sau aditivi în aceste produse.

• Caloriile ingerate versus cele arse: Deși deficitul caloric duce la slăbire pe termen scurt, calitatea alimentelor dictează sănătatea pe termen lung. Alimentele ultraprocesate sunt transformate mai ușor în grăsime de către ficat față de alimentele integrale, chiar dacă au același număr de calorii.

• Fructele și legumele congelate sunt mai puțin nutritive: Dacă sunt congelate sau conservate fără adaos de ulei ori zahăr, acestea pot fi la fel de hrănitoare ca cele proaspete.

Mituri despre diete vegetariene și sănătate

• Proteina vegetală este incompletă: Toate plantele conțin cei 20 de aminoacizi, inclusiv cei 9 esențiali. O dietă variată care include leguminoase, cereale și nuci oferă profilul complet de proteine pe parcursul unei zile.

• Diabeticii nu trebuie să mănânce fructe: Fructele întregi (nu sucurile) sunt benefice chiar și pentru persoanele cu diabet de tip 2, datorită conținutului de fibre și antioxidanți care ajută la controlul glicemiei.

• Cafeaua deshidratează: Deși are un ușor efect diuretic, cafeaua este formată preponderent din apă și contribuie la hidratarea totală zilnică.

• Suplimentele sunt obligatorii: Majoritatea oamenilor își pot lua toți nutrienții dintr-o dietă echilibrată. Suplimentele ar trebui folosite doar în cazuri de deficiențe diagnosticate, doar la recomandarea medicului și nu pot înlocui hrana reală.