Vin, bere sau tărie: care tip de alcool are cel mai mic risc pentru sănătate? Studiu pe 340.000 de oameni

Un studiu desfășurat pe parcursul a 13 ani, pe peste 340.000 de adulți, arată că nu doar cantitatea de alcool contează, ci și tipul băuturii. Rezultatele indică diferențe clare: la consum redus până la moderat, vinul este asociat cu un risc mai mic de mortalitate, în timp ce berea, cidrul și băuturile spirtoase pot crește riscurile, chiar și în cantități similare, notează FoodandWine.

Un studiu din 2026, realizat pe peste 340.000 de adulți și desfășurat pe parcursul a 13 ani, arată că nu doar cantitatea de alcool contează, ci și tipul băuturii. Consumul mai ridicat a fost asociat cu un risc semnificativ mai mare de deces.

La niveluri reduse până la moderate, diferențele devin vizibile: vinul este asociat cu un risc mai mic de mortalitate generală și cardiovasculară, în timp ce berea, cidrul și băuturile spirtoase sunt corelate cu riscuri mai mari, chiar și în cantități similare.

Datele arată că un consum crescut de alcool a fost legat de:

• +24% mortalitate generală
• +36% mortalitate prin cancer
• +14% mortalitate cardiovasculară

Deși vinul conține antioxidanți precum resveratrolul, beneficiile acestora sunt limitate, iar specialiștii subliniază că reducerea consumului de alcool rămâne cea mai sigură alegere.

Cea mai clară diferență a fost observată în cazul mortalității cardiovasculare: consumul redus până la moderat de vin a fost asociat cu un risc cu 21% mai mic, în timp ce berea, cidrul și băuturile spirtoase au fost legate de un risc cu aproximativ 9% mai mare.

În cazul acestor băuturi, chiar și consumul redus până la moderat a fost corelat cu o mortalitate mai ridicată, atât generală, cât și specifică unor boli. Vinul, în schimb, a fost asociat cu riscuri mai mici în mai multe categorii, deși un consum ridicat a crescut riscul de mortalitate prin cancer.

Rezultatele trebuie însă interpretate cu prudență. „Datele au fost colectate pe baza declarațiilor participanților, o metodă cunoscută pentru inexactități și tendința de subraportare”, explică Vasilis Vasiliou, toxicolog molecular și director al Yale Superfund Research Center.

În plus, experții atrag atenția că stilul de viață poate influența rezultatele. „Mulți experți consideră că persoanele care consumă vin au, în general, un stil de viață mai sănătos, ceea ce face dificilă separarea efectelor băuturii de comportamentele asociate”, adaugă Ayesha Bryant, chirurg, epidemiolog și consilier clinic la Alpas Wellness.

Ce compuși din vin sunt asociați cu beneficii pentru sănătate?

Vinul roșu conține antioxidanți care pot contribui la creșterea colesterolului HDL („bun”) și la reducerea acumulării de plăci în artere, ceea ce ar putea scădea riscul de infarct.

Printre cei mai studiați compuși se numără resveratrolul, un polifenol asociat cu scăderea tensiunii arteriale, protejarea vaselor de sânge și reducerea riscului de formare a cheagurilor, potrivit medicului Gail Clifford.

Și vinul alb poate avea unele efecte benefice, datorită acidului protocatechuic, un antioxidant care poate ajuta la reducerea radicalilor liberi implicați în bolile cardiovasculare.

Există însă o limită importantă: „organismul nu absoarbe foarte eficient acești polifenoli”, explică Vasilis Vasiliou. Asta înseamnă că ar fi nevoie de cantități mari de vin pentru a obține un efect semnificativ.

Prin urmare, beneficiile sunt modeste și, în general, depășite de riscurile asociate consumului de alcool.

Ce  înseamnă cpnsum ridicat de alcool?

Potrivit studiului, consumul redus înseamnă până la 20 g de alcool pur pe zi pentru bărbați și 10 g pentru femei, iar cel moderat ajunge până la 40 g pentru bărbați și 20 g pentru femei. Peste aceste valori, consumul este considerat ridicat.

Pentru orientare, „consumul moderat înseamnă, în general, aproximativ un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați”, explică Gail Clifford.

Riscurile mai scăzute asociate vinului apar în acest interval redus până la moderat — aproximativ 10–40 g pe zi, în funcție de sex.

Există însă limite importante: studiul este observațional și arată doar asocieri, nu relații cauză-efect, subliniază Laura Catena. În plus, datele se bazează pe consum raportat de participanți, ceea ce poate duce la erori, iar factori precum dieta, mișcarea sau stilul de viață pot influența rezultatele.

Riscurile cunoscute ale consumului de alcool

Alcoolul este o substanță psihoactivă care afectează mai multe sisteme din organism, mai ales atunci când este consumat în exces. Iată principalele riscuri:

Afectează inima
Consumul cronic crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune, aritmii și accident vascular cerebral.

Perturbă microbiomul intestinal
Alcoolul poate afecta mucoasa intestinală și crește permeabilitatea intestinului, favorizând inflamația și problemele digestive, inclusiv afecțiuni cronice.

Crește riscul de boli hepatice și cancer
Poate duce la ficat gras, hepatită sau boală hepatică cronică, spune Gail Clifford. În plus, „alcoolul este un carcinogen cunoscut”, fiind asociat cu mai multe tipuri de cancer, adaugă Vasilis Vasiliou.

Afectează creierul și somnul
Alcoolul încetinește activitatea sistemului nervos și poate influența starea de spirit, comportamentul și funcțiile cognitive, spune Bryant. „Consumul înainte de culcare poate agrava problemele de somn”, adaugă Laura Catena.

Ce cred medicii despre consumul de alcool

Recomandările medicale privind alcoolul rămân prudente. „Recomandările medicale actuale privind alcoolul sunt prudente”, spune Ayesha Bryant. „Organizația Mondială a Sănătății afirmă că nu există un nivel sigur de consum, în timp ce ghidurile alimentare din SUA recomandă limitarea, nu încurajarea consumului. În practică, medicii se concentrează mai degrabă pe reducerea riscurilor decât pe promovarea alcoolului pentru presupuse beneficii.”

Laura Catena este, în mare parte, de acord, dar subliniază că alcoolul nu ar trebui consumat pentru presupuse beneficii: „Nu cred că oamenii ar trebui să consume alcool doar pentru potențialele beneficii cardiovasculare, deoarece există alte modalități de a avea grijă de inimă — o alimentație echilibrată, mișcare, renunțarea la fumat și un stil de viață activ”.

Totuși, spune ea, decizia trebuie adaptată fiecărei persoane: „Când oamenii mă întreabă dacă ar trebui să consume alcool, îi îndrum către medicul lor. În opinia mea, afirmațiile de tipul «nu există un nivel sigur» nu iau întotdeauna în calcul istoricul medical, istoricul familial și prioritățile fiecărei persoane.”

Vin, bere, cidru sau băuturi spirtoase: care este diferența?

Toate conțin alcool (etanol), dar diferă prin ingredientele folosite, modul de producție și compoziția finală.

Vin
Se obține prin fermentarea strugurilor. Vinul roșu este fermentat cu pielițele, ceea ce îi crește conținutul de antioxidanți și polifenoli, în timp ce vinul alb are un profil mai ușor și mai puțini astfel de compuși.

Bere
Este produsă din cereale malțificate (de obicei orz), fierte cu hamei și apoi fermentate. Procesul generează alcool și compuși care dau gustul, aroma și textura specifice.

Cidru
Se obține prin fermentarea sucului de mere, iar gustul variază în funcție de soiurile folosite, de la dulce la acidulat.

Băuturi spirtoase
Whisky, vodcă, rom sau gin sunt obținute prin fermentare urmată de distilare, proces care concentrează alcoolul și duce la un conținut mult mai ridicat decât în vin, bere sau cidru.