Situație alarmantă în agricultură. Insolvențele au crescut cu aproape 80% în primul semestru, iar 40% dintre companiile mari sunt în risc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani din punct de vedere financiar. Deși 2026 este considerat un an favorabil din perspectiva condițiilor climatice și a producției agricole, numărul insolvențelor a crescut cu aproape 80% în primele șase luni ale anului, iar patru din zece companii mari din sector se află într-o zonă de risc financiar ridicat, potrivit unei analize realizate de CITR, citată de publicația Economica.

Datele arată că numărul insolvențelor din agricultură înregistrate până la jumătatea lunii aprilie 2026 egalase deja totalul din primul semestru al anului trecut. Situația este și mai gravă în cazul companiilor mari, unde numărul insolvențelor a urcat de la un singur caz în primul semestru din 2025 la 19 cazuri în aceeași perioadă din acest an.

Cele 19 societăți intrate în insolvență dețin active imobilizate de peste 235 de milioane de euro, reprezentând peste 57% din totalul activelor companiilor mari intrate în insolvență la nivelul întregii economii.

De ce cresc insolvențele în agricultură

Potrivit analizei CITR, deteriorarea situației financiare este rezultatul suprapunerii mai multor factori. Fermierii au fost afectați de volatilitatea prețurilor la cereale, costurile ridicate de producție și de finanțare, secetele repetate din ultimii ani, precum și de scumpirea energiei și a îngrășămintelor. La acestea se adaugă presiunea importurilor de cereale din Ucraina și schimbarea strategiilor de cultivare, tot mai mulți agricultori orientându-se către culturile de toamnă, considerate mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui.

„Dacă în anii anteriori vulnerabilitățile din agricultură erau absorbite în special de exploatațiile mici sau familiale, în primul semestru din 2026 asistăm la o extindere a crizei către companii de impact, cu rețele extinse de furnizori, distribuitori și finanțatori. Cumularea efectelor climatice severe cu scumpirea creditării și perturbările din lanțurile globale a creat o undă de șoc ce afectează acum companii de masă critică. Când un jucător mare din agricultură intră în incapacitate de plată, unda se transmite imediat pe întregul lanț de aprovizionare local și regional”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Patru din zece companii mari sunt în risc de insolvență

Analiza CITR a evaluat un eșantion de aproximativ 3.700 de companii agricole, dintr-un total de aproape 13.700 care au active de cel puțin un milion de euro și și-au depus situațiile financiare.

Rezultatele indică faptul că 40% dintre acestea prezintă un risc financiar ridicat. Dintre ele, 631 de companii se află în stare de insolvență iminentă, iar alte 855 sunt considerate restructurabile și au nevoie de măsuri urgente de reorganizare financiară și operațională.

Potrivit specialiștilor, intervenția timpurie prin restructurarea datoriilor și reorganizarea activității poate evita intrarea în insolvență și efectele economice în lanț asupra furnizorilor, angajaților și comunităților locale.

Județele cele mai afectate

Vulnerabilitatea financiară este concentrată atât în zone cu agricultură intensivă, cât și în centre comerciale importante.

În ceea ce privește insolvențele companiilor mari, cele mai afectate județe sunt Bacău, Hunedoara, Vaslui, Bihor și Ialomița.

După numărul total al companiilor agricole aflate în risc, clasamentul este condus de:

• Timiș – 147 companii;
• București – 85;
• Arad – 77;
• Constanța – 76;
• Teleorman – 74;
• Brăila – 72.

Potrivit CITR, distribuția arată că dificultățile financiare afectează atât exploatațiile agricole performante din vestul țării, cât și marile bazine cerealiere din sud și est.

Creditele neperformante continuă să crească

Analiza citează și datele din Raportul BNR asupra Stabilității Financiare, publicat în iunie 2026, care arată că rata creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare a ajuns la 5,6%. În cazul microîntreprinderilor și al firmelor mici, categorie din care fac parte cei mai mulți fermieri, rata depășește 7%.

În plus, creditele garantate de stat, utilizate pe scară largă în agricultură în perioada 2020–2022, înregistrează o rată a neperformanței de 11,3%, ceea ce indică faptul că măsurile de sprijin acordate în acea perioadă nu au reușit să consolideze suficient reziliența financiară a sectorului.

„Decalajul dintre ciclul agricol și lipsa de lichiditate, mai ales în perioadele dintre recolte, a determinat un comportament de vânzare tot mai precaut. Fermierii preferă să păstreze stocurile decât să vândă sub pragul de rentabilitate, ceea ce pune presiune pe fluxul de numerar și pe întregul lanț de aprovizionare. Aceste vulnerabilități sunt agravate de fragmentarea terenurilor și de lipsa infrastructurii de procesare”, a mai spus Paul-Dieter Cîrlănaru.

Potrivit CITR, în actualul context, performanța agriculturii depinde tot mai puțin de nivelul producției și tot mai mult de eficiența operațională, disciplina financiară și capacitatea companiilor de a-și gestiona riscurile și de a apela la soluții de restructurare înainte ca dificultățile financiare să devină ireversibile.