Sfaturi de nutriție și rețete virale create cu Inteligența Artificială. Video-uri fake inundă tot mai mult rețelele sociale cu mituri alimentare periculoase. Cum îți poți da seama că un video este produs de AI

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O armată de conturi false generate de inteligența artificială produce la scară industrială videoclipuri hiperrealiste cu sfaturi de sănătate sau rețete virtuale. În spatele acestor povești și fake-uri se ascund interese financiare, dar mai ales și riscuri majore pentru sănătatea publică, notează El Pais.

Apar pe ecran sub forma unor bătrânei simpatici, medici cu zâmbet cald sau „experți în sănătate holistică”. Îți spun cu o voce fermă că somonul de crescătorie este otrăvitor, că merele din supermarket sunt pline de toxine sau că poți afla dacă un pește este proaspăt pur și simplu dacă plutește în apă. Adună zeci de milioane de vizualizări și mii de comentarii îngrijorate.

Există însă o problemă uriașă: sfaturile sunt complet false, iar persoanele din imagini nu există în realitate.

Fabrica de „avataruri”

Analiza a sute de profiluri de pe Instagram, TikTok și Facebook arată un model identic. Aceleași scenarii, scrise cuvânt cu cuvânt, sunt citite de personaje complet diferite: un bătrânel de la țară, un călugăr, un dietetician tânăr sau o fermieră. Decorul este adaptat pentru a stârni empatie și încredere rapidă în funcție de publicul-țintă (cu origine britanică, românească, spaniolă, franceză, germană etc.).

Fenomenul face parte din ceea ce specialiștii numesc AI Slop, o mare de conținut de calitate îndoielnică generat automat cu ajutorul inteligenței artificiale. Astăzi, sisteme autonome de IA (agenți AI) pot funcționa fără intervenție umană permanentă. Ce fac acești agenți digitali?

1. Identifică temele virale legate de nutriție și boli.

2. Generează un scenariu alarmist sau senzaționalist.

3. Creează clipul video hiperrealist cu un avatar fake.

4. Publică conținutul și măsoară reacțiile, multiplicând automat rețeta care aduce cele mai multe vizualizări.

De la mituri inofensive la pericole reale

Spre deosebire de simpla dezinformare text, clipurile video hiperrealiste distrug ultimul nostru filtru de siguranță: „crezi doar ce vezi”. Trecerea de la trucuri inofensive (cum ar fi interpretarea formei ardeilor) la dezinformări grave (cum ar fi promisiunea că bolile cronice se vindecă doar cu miere și fructe) pune de multe ori în pericol vieți omenești.

Pe lângă riscul medical, există și un interes financiar clar. Majoritatea acestor profiluri folosesc audiența uriașă pentru a vinde cărți electronice cu „remedii miraculoase” (scrise adesea tot de IA) sau pentru a direcționa traficul către produse îndoielnice.

Cum ne protejăm când imaginile ne pot înșala?

Platformele de socializare eșuează în prezent în a modera eficient acest val de conținut artificial, oferind uneori chiar bife de verificare unor profiluri inexistente în realitate.

Pentru a nu cădea în capcană, ar trebui să aplicăm două reguli de bază:

• Căutarea sursei primare. Un sfat medical real nu vine de la un cont anonim care vinde e-book-uri, ci este susținut de studii și instituții de sănătate recunoscute. Persoana care face recomandarea ar trebui să fie un profil cu calificare medicală sau farmaceutică și cu postări nerepetitive de același tip. Putem urmări formulările, linkurile sau referirile la surse cu greutate științifică.

• Nu te lăsa luat de emoție. Dacă un videoclip îți provoacă o stare intensă de frică („Nu mai mânca asta dacă nu vrei să mori mâine!”) sau îți oferă o soluție miraculos de simplă la o problemă complexă, este aproape cert vorba despre un fals.