Sursa foto: Pixabay / Zoe (colaj G4Food)
Sarah Berry, cercetătoare în nutriție și profesor la King’s College din Londra, a găsit o soluție la oboseala de după-amiază și la schimbările de dispoziție prin ajustarea micului dejun, relatează Business Insider. În ciuda deceniilor de experiență în cercetarea în domeniul nutriției, Berry nu se gândise la modul în care micul dejun bogat în carbohidrați îi afecta nivelul de energie. Folosind un monitor continuu de glucoză, ea a descoperit că glicemia îi scădea după-amiaza, ducând la epuizare, pofte și toane.
„În fiecare zi, la ora 4, eram morocănoasă când îmi aduceam copiii acasă de la școală și mă simțeam puțin amețită, apoi mă duceam și mă înfruptam din mâncare pentru că mă simțeam atât de ciudat”, a declarat ea.
Anterior, micul dejun al lui Berry consta în carbohidrați rafinați, cum ar fi produse de patiserie și pâine prăjită albă, care provocau creșteri și scăderi bruște ale glicemiei. Aceste fluctuații o făceau să se simtă obosită și mai predispusă să mănânce în exces mai târziu în cursul zilei.
Pentru a combate această situație, ea a trecut la un mic dejun bogat în proteine, care include iaurt grecesc, nuci și semințe. Această masă oferă energie de durată printr-un echilibru de proteine, grăsimi sănătoase și fibre, ajutând la menținerea stabilă a nivelului de zahăr din sânge pe tot parcursul zilei.
Experiența personală a lui Berry reflectă constatările mai largi ale Zoe, o companie de științe ale sănătății în cadrul căreia ocupă funcția de cercetător șef. Cercetările sugerează că aproximativ 25% dintre oameni, precum Berry, sunt predispuși la scăderi ale glicemiei. Aceste persoane tind să se simtă obosite și să aibă o foame mai mare după mese bogate în carbohidrați, ceea ce le determină să consume mai multe calorii.
Berry subliniază importanța echilibrului și a moderației în alimentație. Ea nu a renunțat complet la carbohidrați și încă se bucură de mesele cu familia sa, chiar dacă asta înseamnă să mănânce mai târziu seara. Abordarea ei se concentrează pe realizarea unor schimbări dietetice durabile, care să se potrivească nevoilor individuale, mai degrabă decât pe respectarea unui plan de dietă rigid.
