„Banatul e fruntea în bucate!”, o carte cu 30 de rețete tradiționale, povești culinare și un dicționar de termeni bănățeni / Volumul poate fi descărcat gratuit

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cronicari Digitali lansează volumul „Banatul e fruntea în bucate! Rețete, oameni și expresii din bucătăria Banatului”, o carte care adună 30 de rețete, poveștile a 14 autori și un dicționar cu 16 termeni specifici gastronomiei regionale. Zece dintre rețete sunt scrise în graiul Banatului Montan. Volumul este disponibil gratuit, în format PDF, pe site-ul cronicaridigitali.ro.

Zupa faină de găină, servită duminica, preparatele din carne de porc pregătite iarna și dulciurile făcute după rețete transmise din generație în generație sunt câteva dintre reperele gastronomice ale Banatului prezentate în noua carte lansată de Cronicari Digitali.

Intitulat „Banatul e fruntea în bucate! Rețete, oameni și expresii din bucătăria Banatului”, volumul este realizat de Asociația Human Made Art și Zaga Brand, prin platforma Amintiri Gustoase. Cartea reunește 30 de rețete, contribuțiile a 14 autori din domenii diferite și un dicționar gastronomic care explică 16 cuvinte specifice regiunii.

30 de rețete, de la mâncăruri de zi cu zi la preparate de sărbătoare

Cele 30 de rețete sunt împărțite în două capitole. Primul cuprinde 20 de preparate bănățene care pot fi încercate acasă, iar al doilea include 10 rețete din Banatul Montan, culese de Ștefania Bijan, cunoscută drept Fana lu’ Pascu. Acestea sunt păstrate în graiul în care au fost consemnate.

Printre preparatele prezentate se numără opt dulciuri, precum ișlerele, griliașul, prăjitura Retezat, crofnele și cornuta, o prăjitură cu caș pregătită de Sfântul Gheorghe.

Capitolul dedicat mâncărurilor cu carne include nouă rețete, între care „curiți cu zamă de la tăiatu porcului”, găluștele pe varză, cunoscute și ca „Kraut und Knedl”, zama de miel ca la măsurat și morândăul.

Pentru cămară sunt incluse patru preparate: zacusca, magiunul de prune, latwerge și amestecul acru de legume.

O parte dintre rețete sunt povestite de Emilia Popa, din Coșteiu de Sus, și consemnate de etnologul Camelia Burghele. Două dintre preparate sunt semnate de Laura Laurențiu. Volumul mai cuprinde pogăcele, cornorăți, zamă de părădaică, fașiri de dovlecei și balmăj.

14 autori și povești despre gusturile copilăriei

La realizarea cărții au contribuit 14 autori, printre care etnologi, bucătari, bloggeri culinari, scriitori, jurnaliști și un muzeograf.

Textele introductive sunt semnate de prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, etnolog, dr. Simona Neumann, director general Visit Timiș și manager Banat, Regiune Gastronomică Europeană 2028, și Corina Dima, blogger și curator gastronomic.

Despre gusturile copilăriei scriu Laura Laurențiu, autoarea cărții „Duminica la prânz”, Alina Săftulescu, fondatoarea hubului gastronomico-cultural Kibuț din Gărâna, antropologul cultural Camelia Burghele, chef Florin Kiss și Borco Ilin, scriitor de limbă română și sârbă și muzeograf la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.

Lor li se alătură scriitorul Marius Chivu, jurnalista și bloggerița culinară Alina Muntele, creatorii de conținut Adrian Dan și Emilia Morariu și jurnalistul Toader Păun. Rețetele în graiul Banatului Montan sunt semnate de Ștefania Bijan.

Cartea funcționează și ca o monografie gastronomică a regiunii. Simona Neumann vorbește despre influențele comunităților care au conviețuit în Banat, români, germani, maghiari, sârbi, bulgari, cehi, slovaci, evrei și italieni, și despre felul în care acestea au contribuit la diversitatea bucătăriei locale.

Etnologul Otilia Hedeșan observă că, atunci când sunt întrebați ce preparat sau obicei culinar reprezintă cel mai bine Banatul, mulți localnici indică prânzul de duminică.

Zupa de găină, preparatul care adună amintirile bănățenilor

Pentru mai mulți dintre autorii volumului, gastronomia Banatului este strâns legată de mesele în familie și de preparatele copilăriei.

Laura Laurențiu își amintește de curtea cu șapte uși verzi din cartierul timișorean Iosefin, unde vecinii vorbeau trei-patru limbi și pregăteau compot din prunele aceluiași pom. Chef Florin Kiss evocă papricașul bunicii, lăsat să scadă pe marginea spohertului, în timp ce Borco Ilin își amintește pâinea coaptă de bunica pe tulei de porumb.

Iarna are propriile repere culinare, legate mai ales de tăiatul porcului: curiți cu zamă, carne frită cu pireu de crumpi, crumpi la dubă serviți cu slănină înghețată, morândău și cârnați peșinari.

Un preparat revine însă în amintirile celor mai mulți autori: zupa de pasăre cu tăiței, nelipsită de la masa de duminică.

Otilia Hedeșan consemnează formula prin care localnicii descriu meniul tradițional: „zupă, sarme, crumpi și carne”, urmat de un desert, pentru că, după cum spun bănățenii, „fără dulce, nici nu-i duminică”.

Laura Laurențiu mărturisește că nici acum nu concepe prânzul de duminică fără „o zupă faină”, iar Borco Ilin descrie duminicile copilăriei prin „chipul galben și strălucitor al zupei de cocoș”.

Alina Săftulescu își amintește supa de găină cu tăiței, urmată de carnea fiartă cu sos de mere, un preparat pe care îl asociază cu bucătăria tradițională de duminică.

Un dicționar cu 16 termeni din bucătăria Banatului

Volumul se încheie cu un „Dicționar gastronomic bănățean”, care explică 16 termeni folosiți în cuina, adică bucătăria, locală.

Printre cuvintele incluse se numără crump, ludaie, părădaisă, piparcă, șonc, pegmez, țucur, crofnă, păsulă, putăr, calarabă, lașcă, coleșă, căigană, meșpais și țușpais.

Dicționarul prezintă originile termenilor, multe dintre ele germane, maghiare sau sârbești, preparatele în care sunt folosiți și, în unele cazuri, expresii populare. O parte dintre aceste cuvinte pot fi ascultate și în „Harta sonoră a Banatului”, disponibilă pe platforma Audiodexa.

Paginile cărții traversează mai multe zone ale Banatului, de la Timișoara și Jimbolia la Margina, Coșteiu de Sus și Curtea, de la Gărâna, Sadova Veche, Armeniș, Cornereva și Carașova până la Eftimie Murgu, cunoscută pentru morile de apă de pe Valea Rudăriei. Volumul ajunge și în Banatul sârbesc, la Kikinda.

Diversitatea gastronomică este prezentată și prin intermediul comunităților locale: slovacii din Coșteiu de Sus, șvabii, cu găluștele pe varză, și sârbii, cu preparatul „valjuške s krumpirom”, adică găluște cu cartofi.

Proiectul „Banatul e fruntea în bucate! FR.ON.TEM. Monografie digitală, Hrană Cultură Comunități” este organizat de Cronicari Digitali, prin Asociația HUMART, și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Partenerii proiectului sunt Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Asociația AUDIODEXA. Electrolux România este partener principal, iar Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești sunt parteneri.

Cartea „Banatul e fruntea în bucate!” poate fi descărcată gratuit, în format PDF, de pe site-ul cronicaridigitali.ro.