Variolă ovină la 200 de kilometri de Vama Giurgiu, într-o localitate din Bulgaria / Recomandările făcute de specialiștii ANSVSA

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat, joi, că Bulgaria a informat privind apariţia unui focar de variolă ovină, în localitatea Straldzha, regiunea Yambol. Totodată, instituţia a transmis recomandări pentru crescătorii de ovine şi caprine pentru a împiedica răspândirea bolii în ţara noastră, transmite News.ro.

„Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) informează că, la data de 04.09.2024, Bulgaria a notificat, prin Sistemul Mondial de Informaţii privind Sănătatea Animalelor (WAHIS) al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), apariţia primului focar de variolă ovină în localitatea Straldzha, regiunea Yambol”, a anunţat, joi, ANSVSA.

Conform informaţiilor furnizate de autorităţile bulgare, focarul a fost identificat la un efectiv de ovine din localitatea Straldzha, iar autorităţile competente din Bulgaria au dispus măsuri stricte pentru controlul şi eradicarea bolii, care includ restricţionarea mişcării animalelor din zona afectată, uciderea efectivului de ovine şi caprine afectat, supravegherea intensivă a efectivelor de ovine şi caprine din regiune şi din zonele limitrofe, implementarea măsurilor de biosecuritate în fermele afectate şi în jurul acestora, informarea crescătorilor de animale şi a publicului cu privire la măsurile de prevenire şi control.

Variolă ovină la 200 de kilometri de Vama Giurgiu. Recomandările ANSVSA

ANSVSA a adăugat că monitorizează atent evoluţia situaţiei din Bulgaria şi colaborează cu autorităţile sanitar-veterinare bulgare pentru a preveni răspândirea bolii în România.

De asemenea, ANSVSA recomandă crescătorilor de ovine şi caprine din România:

• să aplice măsuri stricte de biosecuritate în ferme, inclusiv controlul accesului persoanelor şi vehiculelor;
• să notifice imediat medicul veterinar în cazul în care observă semne clinice suspecte la ovine şi caprine (erupţii cutanate, febră, stare generală proastă);
• să respecte toate recomandările şi măsurile dispuse de autorităţile veterinare.

Potrivit sursei citate, variola ovină este o boală virală gravă care afectează în principal ovinele şi caprinele, cauzată de un virus din familia Poxviridae. Boala are un caracter foarte contagios şi se poate răspândi rapid într-o turmă, ducând la pierderi economice semnificative.

Semne clinice ale variolei ovine/caprine

• Leziuni cutanate: Acesta este semnul distinctiv al bolii. La ovinele/caprinele infectate apar iniţial mici pete roşii pe piele, care evoluează în papule (băşici solide) şi apoi în vezicule (băşici cu lichid). Aceste leziuni se pot dezvolta ulterior în pustule şi cruste. Leziunile cutanate apar de obicei pe: cap (în special în jurul botului, nasului şi urechilor, pleoapelor); abdomen; picioare; organele genitale; axile.
• Febră: Animalele infectate dezvoltă de obicei febră ridicată (40-42°C) în primele 1-3 zile de la infectare.
• Scăderea apetitului: Ovinele/caprinele bolnave pot prezenta o lipsă de interes pentru hrană, ceea ce duce la scăderea în greutate.
• Depresie şi letargie: Ovinele/caprinele afectate devin letargice, cu o stare generală proastă, manifestând apatie şi lipsă de energie.
• Lacrimaţie excesivă şi secreţii nazale: La multe animale infectate se observă secreţii oculare şi nazale. În cazuri severe, aceste secreţii pot deveni purulente.
• Inflamaţia ganglionilor limfatici: Ganglionii limfatici submandibulari şi cei din regiunea subcutanată a corpului pot fi inflamaţi şi măriţi.
• Leziuni la nivelul mucoaselor: În cazurile grave, pot apărea leziuni şi pe mucoasele bucale, nazale şi oculare, care pot cauza dificultăţi de respiraţie sau probleme de alimentaţie.

În majoritatea cazurilor, boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea poate varia în funcţie de gravitatea focarului şi de starea generală de sănătate a efectivului de ovine şi caprine.

Variola ovină/caprină se transmite prin contact direct între animale infectate şi animale sănătoase şi prin contact indirect cu lichidul din conţinutul veziculelor, pustulelor şi prin inhalarea prafului din crustele descuamate.

Virusul poate fi răspândit şi prin: secreţiile nazale, oculare şi orale; leziuni cutanate rupte; obiecte contaminate (furaje, echipamente).

„Este important de menţionat că mediul poate rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă şi biosecuritate sunt esenţiale pentru prevenirea răspândirii bolii, virusul fiind foarte rezistent la uscăciune”, a precizat ANSVSA.