Cu niște ani în urmă aveam o amică măritată cu patru copii, soțul un american. Primii ani ca familie i-au petrecut în California. Ulterior s-au mutat în România. Odată ajunși în țară, au identificat rapid o sursă de lapte de țară pentru copii. Doar că cei mici nu au vrut să-l bea nici în ruptul capului. Pentru ei lapte era un lichid fără urme de grăsime, de consistența unui suc, care venea într-o cutie.
Mâncatul este o activitate instinctuală. Mâncatul sănătos este, pe de altă parte, un obicei dobândit prin educație.
În familia Cățean se produce și se mănâncă sănătos de generații. Stabiliți pe culmile din jurul Rotbavului, de când se știu au crescut animale și au produs brânzeturi. Atunci când contextul le-a permis-o, membrii familiei au decis să transforme ocupația veche de când lumea în fermă de familie și sursă de profit. În momentul de față afacerea este deținută de cei trei frați – unul economist, al doilea medic veterinar, iar cel de-al treilea, surprinzător sau nu, dresor de cai și cascador.
Dacă locuiești la munte și familia ta a crescut animale dintotdeauna, opțiunea de a continua meșteșugul este firească. Odată decizia de a transforma această muncă în afacere, familia nu s-a dat în lături de la investiții. Terenuri, utilaje, adăposturi, cele necesare procesării, promovare. Și asta pentru că familia Cățean a decis să nu lase nimic la voia întâmplării. Ferma este una integrată, adică produce tot: de la nutrețul pentru animale până la produsul lactat ambalat, gata de vânzare.
Cum te impui, însă, în piață, în condițiile în care ceea ce oferi tu – produse lactate și, mai nou, și carne și produse din carne – oferă și alții în zonă?
Calitatea în tot și toate
Primul cuvânt de ordine este calitatea. Acest concept se regăsește în toate etapele în cadrul exploatației. De la hrana animalelor – ferma deține, printre altele, 200 de hectare de pășune cu înaltă valoare nutrițională, certificate ecologic, trecând apoi la lapte – este folosit numai cel corespunzător criteriilor de calitate superioară până la produsele finite care sunt exact ceea ce trebuie să fie.
Ce este de fapt bunăstarea animalelor?
Un al doilea lucru extrem de important este sănătatea animalelor. În ultima perioadă se vorbește mult despre bunăstarea acestora și mulți nu prea înțeleg nici în ce constă și nici de ce e importantă o asemenea noțiune. Dar specialiștii au demonstrat că asigurarea unor condiții cât mai apropiate de cele normale, tradiționale lungește viața șeptelului și oferă premizele calității despre care aminteam mai devreme. Tocmai de aceea în ferma Cățean „animalele nu sunt tratate ca surse de venit ci sunt respectate și îngrijite cât mai bine cu putință. Pe timpul verii acestea pasc pe pășunile cu înalta valoare naturală din zona, iar iarna sunt hrănite cu fân, lucernă și alte nutrețuri produse pe timp de vară. Pășunile cu înaltă valoare naturală sunt acele zone unde agricultura industrializată nu a reușit să ajungă și în care biodiversitatea este extrem de ridicată, ceea ce se traduce printr-un număr crescut de plante și flori al căror gust se resimte în lapte și mai apoi in brânzeturi”, potrivit lui George Cățean.
Valoarea tradiționalului
Un alt aspect foarte important este că frații Cățean nu și-au propus în nici un moment să reinventeze roata. Din debut ei au vrut să ofere oamenilor produse tradiționale, cu care au crescut și în care au încredere: telemea de vacă, telemea de oaie, caș, urdă dulce, cașcaval maturat, telemea maturată, brânză de burduf, brânză în scoarță de brad, caș si cașcaval afumat.
Chiar și rasele de animale sunt cele care și-au găsit dintotdeauna rostul pe plaiurile mioritice, au dovedit că sunt perfect adaptate condițiilor și climatului și au productivitate bună: vaca bălțată românească sau oile țurcană și țigae belă de Bran. La acestea s-au adăugat, începând cu 2019, vaci din rase specializate pe carne.
Cuiul lui Pepelea dintotdeauna – valorificarea
Pentru orice exploatație agricolă de familie valorificarea rămâne una dintre marile provocări. Și asta pentru că oamenii dispuși să plătească un ban în plus pentru calitate și gust nu sunt, încă, foarte mulți. Iar în zonele montane din România oferta de produse lactate tradiționale nu lipsește.
„În ceea ce privește valorificarea producției tot mereu am pus accentul pe valorificarea acesteia prin lanțuri scurte. La început vânzarea se făcea în piață din Brașov, dar în momentul de față avem colaborări cu hipermarketuri, magazine proprii, soluții de vânzare online, precum și evenimente și piețe volante. Niciodată nu am vândut spre exemplu lapte crud și mereu am transformat laptele în brânzeturi și nu orice fel de brânzeturi, ci brânzeturi cu valoare adăugată. Nu am mers pe cantitate, ci am ales calitatea și sustenabilitatea”, spune Cățean.
Am în familie un specialist în protecția muncii și combaterea zgomotului. După o inspecție la o anumită fabrică de mezeluri a decis să cumpere numai produsele acesteia, pentru că văzuse cu ochii lui cât de curat și îngrijit era procesul de fabricație. Pe același principiu, ferma și-a deschis porțile pentru ca cei interesați să poată vedea la fața locului cum se-ntâmplă lucrurile. Pe parcursul anului sunt organizate picnicuri cu degustare, tururi de fermă sau chiar evenimente mai elaborate. Căci orice vizitator cu o impresie bună este un potențial client.
Ce s-a-ntâmplat după pandemie?
Anul 2020 a fost o piatră de încercare pentru foarte mulți antreprenori. Într-o perioadă foarte scurtă de timp, planurile, preferințele și obiceiurile de cumpărare ale oamenilor s-au schimbat radical. Majoritatea târgurilor și expozițiilor au fost închise, micii producători fiind privați de principalele metode de valorificare.
„Anul 2020 a fost anul în care am fost nevoiți să ne reinventam și să găsim noi metode de a fi mai aproape de clienții noștri. Brusc, spațiile în care ne puteam întâlni în mod direct cu aceștia au devenit o sursă de spaimă. Astfel, am luat decizia de a le da posibilitatea să se bucure, in continuare, de produse locale, creând un sistem de livrare la ușă, punând în practică schema «de la fermă-n farfurie». Așa am reușit sa ne menținem nivelul vânzărilor dar și să dezvoltăm parteneriate durabile cu alți mici producători din zonă.”
Ce urmează mai departe?
Cineva spunea odată că o inițiativă economică moare atunci când antreprenorii nu mai au nici o ambiție, nici un plan pentru viitorul acesteia. Așa încât întrebarea despre viitorul fermei a venit în mod firesc.
„Referitor la viitor pregătim deja tânăra generație care ne va înlocui, nu ne dorim să fim o fermă mai mare față de ceea ce suntem astăzi și vom merge pe optimizarea costurilor și valoarea adăugata. Un alt element pe care ne bazăm îl reprezintă diversificarea surselor de venit din activitățile agricole spre exemplu ferma deschisă care presupune vizitarea acesteia. Suntem încontinuu preocupați de o agricultură verde prietenoasă cu mediul, tocmai de aceea facem investiții în fermă astfel încât să avem tehnologii de ultimă generație care sunt eficiente și în același timp sustenabile. O altă abordare pe care am pus-o în aplicare în ultimii ani este organizarea unor comunități de producători spre exemplu cooperativa agricolă Șmag și comunități de consumatori astfel încât beneficiile sa fie de ambele părți.”
Iată că vorbim din nou despre asociere și activități congruente, chiar dacă ferma Cățean este bine ancorată în procesul economic.
În condițiile unui viitor din ce în ce mai volatil, punerea resurselor la un loc și conceperea unei strategii comune pare a fi cheia supraviețuirii.
Prin campania „Fermier cu valoare adăugată”, G4Food promovează ideile de afaceri care îi inspiră pe fermieri să producă și să vândă produse cu valoare adăugată, nu doar materii prime.