Guvernul cere măsuri urgente pentru agricultură / Noua Lege a compostului ar putea fi adoptată în curând

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Agricultura se numără printre cele zece domenii prioritare în care România trebuie să acționeze urgent, iar una dintre măsurile considerate esențiale este clarificarea modului în care deșeurile alimentare și biodeșeurile pot fi transformate în compost. Anunțul a fost făcut vineri de Mihaela Frăsineanu, consilier în cadrul Guvernului României, în cadrul conferinței Pria Agriculture România, transmite Agerpres.

Potrivit acesteia, după aproape doi ani de consultări cu asociațiile din domeniu și instituțiile publice implicate, a fost finalizată o nouă formă a Legii compostului. Proiectul se află în prezent în Parlament și ar putea fi adoptat în perioada următoare.

O nouă lege pentru transformarea biodeșeurilor în resursă

Mihaela Frăsineanu a explicat că legislația actuală privind compostul nu a putut fi aplicată în practică și a generat numeroase nemulțumiri în sector. „Agricultura a fost identificată printre cele 10 domenii prioritare de acțiune pentru care trebuie să luăm măsuri foarte urgente”, a declarat aceasta.

Consilierul guvernamental a precizat că noua formă a legii urmărește să ofere un cadru clar pentru valorificarea biodeșeurilor și transformarea acestora într-un îngrășământ natural. În opinia sa, proiectul a fost elaborat în urma unui proces amplu de consultare și ar trebui adoptat cât mai rapid.

Investițiile în energie și apă, esențiale pentru agricultură

Pe lângă modificările legislative, autoritățile consideră că agricultura românească are nevoie de măsuri accelerate în domeniul energiei și al gestionării resurselor de apă.

Frăsineanu a arătat că Ministerul Energiei și Ministerul Mediului au un rol important în dezvoltarea unor sisteme eficiente de producere și stocare a energiei, precum și în asigurarea resurselor de apă necesare agriculturii. Totodată, Ministerul Agriculturii trebuie să continue finanțarea sistemelor de irigații, considerate vitale pentru adaptarea sectorului agricol la perioadele de secetă și la efectele schimbărilor climatice.

Oficialul a atras atenția că ritmul actual al măsurilor este insuficient și că disputele politice întârzie adesea proiectele necesare.

Avertisment privind securitatea alimentară

Consilierul Guvernului consideră că agricultura trebuie sprijinită în continuare prin scheme dedicate fermierilor. În lipsa acestora, există riscul ca piața să fie dominată de produse care nu respectă standardele dorite sau care provin din import.

Potrivit acesteia, sprijinirea producției locale este importantă atât pentru sănătatea consumatorilor, cât și pentru consolidarea securității alimentare.

„Dacă nu extindem aceste scheme de sprijin pentru fermieri nu facem decât să ne împingem generațiile actuale și generațiile viitoare către produse care nu sunt conforme”, a avertizat Frăsineanu.

Războaiele, clima și Mercosur, printre marile provocări

Mihaela Frăsineanu a subliniat că impactul problemelor de mediu asupra fermierilor români este încă foarte mare. Ea a atras atenția că România trebuie să privească agricultura și prin prisma securității alimentare, într-un context geopolitic tot mai complicat. De asemenea, ea a amintit efectele războiului din apropierea granițelor României asupra fluxurilor de resurse și asupra pieței îngrășămintelor. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu influențează costurile cu energia, carburanții și fertilizanții.

Pe lista riscurilor a fost menționat și acordul Mercosur, care ar putea genera presiuni suplimentare asupra fermierilor europeni și români.

În ceea ce privește schimbările climatice, reprezentanta Guvernului a afirmat că România trebuie să vorbească mai deschis despre măsurile necesare pentru adaptarea agriculturii la fenomenele meteorologice extreme. Potrivit acesteia, frecvența și intensitatea acestor fenomene sunt în creștere, iar modul în care autoritățile și fermierii se pregătesc pentru viitor va influența direct securitatea alimentară a țării. „De cum ne pregătim va conta în securitatea alimentară a României”, a concluzionat Mihaela Frăsineanu.