Redescoperirea Dubrovnikului, perla Adriaticii, un delicios punct de întâlnire culinar pentru vacanță: baclava turcească, musaca grecească, paste italiene

Baclava turcească, musaca grecească, paste italiene – istoria complexă a orașului croat este reflectată în mâncarea sa. Și apoi există aspectul său ca de film și locația uimitoare, arată The Guardian.

Este dimineața devreme în Orașul Vechi, când încâlceala de alei pietruite și scările vechi  piatră sunt relativ goale și te poți plimba pe Stradun (Placa) – strada principală – fără aglomerație.

Ar fi tentant să vă opriți la una dintre cafenele sau să răsfoiți piețele din Piața Gundulic – cu tarabele sale pline de căpșuni, portocale, smochine proaspete și cireșe – dar ghidul nostru, Ante Daničić, are alte idei și este nerăbdător să continue. Pentru a aprecia cu adevărat Dubrovnik, trebuie mai întâi să înveți despre istoria sa. „Trebuie să înțelegeți că aici a fost întotdeauna un punct de întâlnire”, spune Daničić. „Puteți vedea asta în mâncare”, spune el: ”baklava turcească, moussaka grecească, paste italiene. Bari, în Puglia, se află la doar patru ore de mers cu vaporul peste Marea Adriatică”

La răscrucea dintre vest și est, un punct de legătură crucial între Roma și Constantinopol (pe atunci capitala Imperiului Roman, acum Istanbul), Dubrovnik a fost întotdeauna prins la mijloc, nici unul, nici altul, dorit și vulnerabil. În secolul al XIII-lea, zidurile orașului au fost dublate ca mărime, iar stâncile au fost fortificate pentru protecție naturală, dar tot au fost atacate. „Romanii au sosit primii. Apoi au venit venețienii în secolul al XIII-lea, otomanii în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, iar francezii în secolul al XIX-lea, urmați de austrieci”.

Daničić este pasionat de orașul său, cu atât mai mult cu cât își amintește de războiul de independență al Croației de la începutul anilor 1990 – își amintește încă foarte bine cum era când era copil în Dubrovnik în timpul războiului, cum s-a mutat împreună cu familia sa în hotelul în care suntem cazați pentru a scăpa de cele mai grele bombardamente. De aceea, spune el, niciun sejur aici nu este complet fără a vizita Palatul Sponza din Piața Luža, unde se află arhivele de stat și, de asemenea, o cameră memorială cu numeroase fotografii ale celor care au murit și imagini ale orașului Dubrovnik sub asediu.

În momentul în care plecăm, piața principală este plină de turiști și este o ușurare să urcăm înapoi în tuktuk-ul electric al lui Daničić, chiar în afara zidurilor orașului. Combinația dintre unele scene din Game of Thrones filmate aici, social media și două nave pe zi care aduc 5 000 de vizitatori înseamnă că acest orășel de 42 000 de locuitori se poate simți ușor copleșit. Dar nu este întotdeauna așa, spune Daničić. „Toată lumea de aici lucrează în turism. Sezonul nostru se deschide în aprilie și se închide în noiembrie, iar în această perioadă nu ne luăm nicio vacanță, continuăm să muncim cât de mult putem pentru a strânge bani pentru iarnă, când nu se întâmplă mare lucru.” Ceea ce probabil face ca iarna să fie perioada ideală de vizitat.

Lăsăm aglomerația în urmă în timp ce Daničić se îndepărtează cu viteză de orașul vechi, urcând spre muntele Srdj, chiar în spatele orașului. În vârf se află unul dintre cele mai pitorești locuri din Dubrovnik: Panorama Restaurant & Bar. Aproape de marginea muntelui, frumoasa terasă oferă o priveliște amețitoare asupra mării și a orașului vechi, cu acoperișurile sale din țiglă de teracotă și clădirile albe strălucitoare, bine protejate de zidurile gri ale orașului; de aici de sus arată ca o stridie care își protejează perla.

Este una dintre cele mai frumoase priveliști care pot fi savurate alături de un rosé rece și o farfurie după alta de fructe de mare proaspete: creveți, caracatiță, biban de mare și midii. Lângă restaurant se află telecabina, cea mai rapidă și mai pitorească cale de întoarcere în oraș, cu priveliști uimitoare ale rivierii Adriatice pe măsură ce cobori încet. Din orașul vechi este o scurtă călătorie cu autobuzul până la golful adăpostit Babin Kuk de pe peninsula Lapad, unde suntem cazați la Hotelul Valamar Tirena. Un loc ideal pentru familii, acesta are o piscină mare înconjurată de grădini amenajate, cu umbrele de soare în stil hawaian sub care se poate sta.

Există mic dejun tip bufet abundent și un club pentru copii, Maro World, recent amenajat, care ar face concurență zonei de joacă a Muzeului de Științe. Acest loc duce activitățile pentru copii la un alt nivel, cu o cameră după alta de experiențe imersive – de exemplu, creați-vă propria lume subacvatică, jucați o versiune în mărime naturală a Minecraft, proiectați propria artă geometrică sau jucați Lego gigant. Și totul se desfășoară sub ochiul vigilent al unui personal atent, ceea ce Redescoperirea Dubrovnikului, perla Adriaticii, un adevărat punct de întâlnire: baklava turcească, moussaka grecească, paste italiene

face ca plecarea la un tratament spa la Valamar Lacroma, hotelul frate al Tirena de alături, să fie mai lipsită de vinovăție. Există, de asemenea, trambuline, locuri de joacă de aventură și un cinematograf acoperit.

Pe lângă orașul vechi din apropiere, plaja Copacabana, o întindere de apă cristalină și pietricele albe fine, este la o plimbare distanță, cu cafenelele și barurile sale. Pentru o adevărată evadare, puteți merge pentru o zi pe insulele Elafiti, la nord-vest de Dubrovnik. Există șase insule în total, luxuriante și verzi, cu plaje minunate, dar există trei insule principale de vizitat – Kolocep, Lopud și Sipan; la primele două nu se poate circula cu mașina și se poate ajunge ușor cu feribotul public care oprește la fiecare dintre ele. Sau puteți închiria o barcă privată pentru câteva ore și vă puteți bucura de scufundări, înot și explorarea recifurilor și peșterilor.

Fie că veți călători cu feribotul sau cu o barcă privată, încercați să vă asigurați că vă întoarceți după-amiaza târziu, traversând valurile Adriaticii până în portul Dubrovnik în timp ce soarele apune – este, de departe, cea mai frumoasă priveliște dintre toate.