George Tărâță este unul dintre fiii cunoscutului antreprenor Culiță Tărâță și are o fermă de peste 1.800 hectare de cultură mare, Agro Lya, în județul Neamț. Este la a treia generație de fermieri și deja este urmat de fiul său cel mare, care continuă astfel tradiția familiei.
Recent, George Tărâță a lansat proiectul Black Sea Exchange, o platformă digitală care va genera Bursa de Marea Neagră.
Fermierul a extins exploatația din Zănești, de la aproximativ 1.050 ha la peste 1.800 de hectare de cultură mare. Provocarea de-abia acum vine: el vrea să schimbe modul în care fermierii au posibilitatea de a-și vinde marfa și de a ajunge pe piețele externe.Pornind de la această necessitate s-a născut și idea platformei digitale Black Sea Exchange.
„Cea mai mare provocare pentru un fermier este să-și valorifice produsul la o valoare apropiată de munca lui”, spune Tărâță, în podcastul „Agricultura în schimbare”.
Din această nevoie a pornit și proiectul său, Black Sea Exchange, o platformă digitală prin care fermierii și cumpărătorii ar urma să tranzacționeze produse agricole.
Însă, până să ajungă la acest proiect, parcursul său profesional a trecut prin silvicultură și industria lemnului, afacere pe care a moștenit-o de la tatăl lui. A avut o fabrică de mobilă, unde procesul începea cu cheresteaua și se încheia cu proiectarea și producția mobilierului. Ulterior, s-a întors la agricultură și a preluat ferma din Zănești, înființată de tatăl său.
Dacă ferma avea atunci aproximativ 1.000–1.050 de hectare, el a crescut-o până a ajuns la suprafața actuală, inclusiv prin preluarea unor ferme de la agricultori care s-au retras. „Am crescut de la 1.000 de hectare la 1.800, cumpărând ferme”, explică el.
Astăzi, în fermă predomină porumbul, grâul și floarea-soarelui. Pe terenurile mai slabe, George Tărâță cultivă și sorg, soia, sfeclă și, mai nou, rapiță.
Aproximativ jumătate din suprafață este ocupată de porumb. La această cultură, fermierul aplică lucrări minime ale solului. Folosește un utilaj Tiger de la Horsch pentru pregătirea terenului, apoi seamănă direct pe suprafața lucrată.
Pentru cultura de grâu, a achiziționat un utilaj care permite semănatul direct în miriște.
Strategia urmărește reducerea trecerilor utilajelor și păstrarea structurii solului. Tărâță spune că încearcă să adapteze intervențiile la nevoile terenului și să compenseze nutrienții extrași prin recoltă.
„Important e să avem un număr de treceri cât mai optim”, explică fermierul. El amintește și o vorbă a tatălui său: „După ce prelucrez solul și cu piciorul e păcat să îl calci.”
Respectul pentru pământ este important și într-un an agricol dificil. Potrivit lui Tărâță, costurile de înființare a culturilor au crescut cu 25–30% față de anii anteriori. În schimb, prețurile cerealelor au rămas apropiate de nivelurile din urmă cu trei ani.
Fermierul ne spune că a redus cât de mult a pututu cheltuielile, dar costurile continuă să fie cu aproximativ 15% mai mari. La un preț de un leu kilogramul pentru porumb, estimează că ferma începe să obțină profit de la 6,5–7 tone la hectar.
La floarea-soarelui, pe aproximativ 700 de hectare, a obținut o medie de 3,6 tone la hectar. Consideră rezultatul unul bun, ținând cont de diferențele dintre terenurile exploatației.
Black Sea Exchange a apărut dintr-o problem de care GeorgeTărâță s-a tot lovit și în activitatea sa antreprenorială: accesul limitat la cumpărători și la prețuri competitive.
„Astăzi, în agricultură, vindem o marfă din două telefoane consacrate”, ne povestește cum decurg negocierile. Cu alte cuvinte, fermierii discută, de regulă, tot cu acei câțiva parteneri cunoscuți, fără a putea avea acces și la alte oferte.
Platforma digital pe care a lansat-o propune un alt mecanism. Un producător publică un lot disponibil, iar cumpărătorii interesați pot transmite oferte într-o fereastră de ofertare. Astfel, vânzătorul ar putea compara mai multe propuneri, iar cumpărătorul ar avea acces la mai multe loturi.
„Punând o ofertă de vânzare pe platforma noastră, automat ei se conectează și obțin ofertă de la toți cumpărătorii interesați”, explică antreprenorul.
Proiectul se află acum în etapa-pilot, iar înscrierea este gratuită. GeorgeTărâță spune că platforma este deschisă fermierilor, cumpărătorilor, traderilor, transportatorilor și furnizorilor de inputuri agricole. Sunt invitați și producătorii de îngrășăminte, precum și instituțiile financiare.
În momentul interviului nostru, la aproximativ o săptămână de la lansare, proiectul avea deja în jur de 60 de înscrieri de la fermieri, iar initiatorul proiectului este în discuții cu o bancă și o instituție financiară nebancară pentru dezvoltarea unor soluții de finanțare.
Deocamdată, platforma este concentrată pe cereale. Însă extinderea ar urma să includă și alte mărfuri tranzacționate în regiunea Mării Negre, inclusiv cherestea.
Planul său este ca Black Sea Exchange să devină, în timp, o bursă regională de mărfuri. Tărâță își imaginează o platformă care să conecteze țările din bazinul Mării Negre, apoi piețele din Europa, Orientul Mijlociu și Asia.
”Consider că merităm cu toții această Bursă! 35% din grâul mondial se tranzacționează la nivelul Mării Negre!”, a spus inițiatorul proiectului, la ”Agricultura în schimbare”, un podcast marca G4Food .
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți