Industria invizibilă care hrănește lumea. Ce arată un studiu realizat în 64 de țări

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Vânzătorii din piețe, comercianții ambulanți care prepară mâncare stradală și micile chioșcuri alimentare joacă un rol esențial în sistemul alimentar global, în special în țările cu venituri mici și medii. Un studiu publicat în revista științifică Food Policy, care a analizat cercetări din 64 de țări, evidențiază contribuția acestor lucrători la aprovizionarea cu alimente și la susținerea veniturilor a peste un miliard de oameni, relatează MEDIAFAX, citând Phys.org.

Acești comercianți fac parte din sectorul alimentar informal, care include activități nereglementate sau neînregistrate oficial. Unele afaceri funcționează fără autorizațiile necesare, iar altele își desfășoară activitatea în afara cadrului obișnuit de reglementare.

La nivel mondial, aproximativ 1,23 miliarde de persoane lucrează în sistemele alimentare, iar majoritatea acestor locuri de muncă sunt informale. Sectorul contribuie atât la asigurarea hranei, cât și la obținerea veniturilor pentru un număr foarte mare de oameni.

Pentru a înțelege mai bine rolul acestor comercianți și dificultățile cu care se confruntă, cercetătorii au analizat 327 de studii din 64 de țări, publicate începând cu anul 2000.

Comerțul alimentar informal, un sector insuficient studiat

Una dintre principalele concluzii ale analizei este lipsa unei definiții unitare a muncii informale. Mai puțin de un sfert dintre studiile analizate au definit în mod clar acest tip de activitate.

În unele cercetări, informalitatea este asociată cu lipsa autorizațiilor, în timp ce altele folosesc drept criterii locul în care sunt comercializate produsele sau absența unui spațiu comercial permanent.

Aceste diferențe pot îngreuna elaborarea politicilor publice. Cercetătorii atrag atenția că tentativele de formalizare a activităților au eșuat frecvent din cauza costurilor de înregistrare și a cheltuielilor necesare pentru respectarea reglementărilor.

Femeile, majoritare în rândul comercianților informali

Studiul evidențiază și rolul femeilor, care reprezintă majoritatea vânzătorilor informali de alimente.

Acestea se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea spațiilor comerciale, a finanțării și a altor resurse necesare pentru desfășurarea activității.

În același timp, relațiile sociale și colaborarea dintre comercianți contribuie la funcționarea lanțurilor de aprovizionare și la reducerea riscurilor economice.

Ce măsuri recomandă cercetătorii

Dintre cele 214 de studii care au inclus recomandări pentru autorități, cea mai frecventă propunere a vizat îmbunătățirea infrastructurii.

Cercetătorii recomandă acces la apă și electricitate, spații adecvate pentru comercializarea alimentelor și facilități de depozitare frigorifică.

De asemenea, sunt necesare măsuri de protecție socială și programe de sprijin financiar, în special pentru femeile care activează în acest sector.

Concluzia analizei este că politicile publice trebuie să țină cont de realitățile comerțului alimentar informal și de rolul său în aprovizionarea populației, în special în comunitățile cu venituri reduse și în mediul urban.