Polonia și România spun că nu mai pot crește tranzitul cerealelor ucrainene. Kievul cere ajutor pentru exporturi / Barna Tánczos, pentru POLITICO: „Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ucraina cere Uniunii Europene să-i extindă rutele de export pentru milioane de tone de cereale blocate de atacurile din Marea Neagră, însă România și Polonia spun că infrastructura lor nu mai poate prelua volume suplimentare. Fermierii din cele două țări se confruntă deja cu presiuni asupra propriilor recolte și piețe, relatează POLITICO, citat de Rador.

Ucraina are nevoie urgentă să scoată din țară milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase, după ce atacurile asupra porturilor și navelor de la Marea Neagră au afectat exporturile. Ministrul ucrainean al agriculturii, Taras Vysotskyi, a venit la Bruxelles pentru a cere statelor membre să permită creșterea volumelor transportate prin Uniunea Europeană, scrie G4Media.

Kievul solicită, pe lângă extinderea rutelor logistice, și aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile suplimentare de transport. Fără acest sprijin, autoritățile ucrainene se tem că fermierii nu vor avea resursele necesare pentru însămânțările de toamnă.

„Este o situație extrem de critică”, a declarat Vysotskyi pentru POLITICO.

România: „Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”

România și Polonia sunt printre principalele puncte de tranzit pentru cerealele ucrainene către piețele europene și internaționale. Ambele țări spun însă că nu mai dispun de capacitate pentru o creștere semnificativă a fluxurilor.

Ministrul român al agriculturii, Barna Tánczos, a declarat pentru POLITICO că prioritatea rămâne protejarea fermierilor români.

„Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, cantitățile mari de cereale ucrainene care tranzitează România, împreună cu nivelurile scăzute ale Dunării, pun presiune pe infrastructura portuară. Situația afectează inclusiv capacitatea fermierilor români de a-și comercializa propriile produse.

România a încercat să îmbunătățească logistica. Luna trecută, Bucureștiul și Kievul au semnat un memorandum de înțelegere pentru facilitarea trecerii frontierei și consolidarea legăturilor feroviare.

Capacitatea infrastructurii rămâne însă o limitare majoră.

„Toată lumea știe că nu putem dubla numărul de trenuri, nu putem dubla capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor”, a declarat Tánczos.

Polonia nu pregătește măsuri pentru creșterea tranzitului

Și Varșovia transmite că nu intenționează, cel puțin deocamdată, să își extindă capacitatea pentru tranzitul cerealelor ucrainene.

Ministerul polonez al Infrastructurii „nu are în plan să introducă nicio modificare menită să sporească tranzitul produselor agricole ucrainene”, potrivit purtătoarei de cuvânt Anna Szumańska.

Poziția celor două state reflectă una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă UE în sprijinirea Ucrainei: necesitatea de a menține exporturile agricole ale Kievului, în timp ce fermierii din statele membre reclamă efectele presiunii exercitate de importurile și tranzitul produselor ucrainene.

Polonia, Slovacia și Ungaria au impus încă înainte de actuala escaladare a conflictului din Marea Neagră restricții asupra importurilor de cereale ucrainene.

Până la 35 de milioane de tone ar putea rămâne blocate

Potrivit ministrului ucrainean al agriculturii, mai puțin de jumătate din exporturile agricole ale țării reușesc în prezent să fie transportate prin rețelele feroviare, rutiere și fluviale europene.

Dacă blocada din Marea Neagră continuă, până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne în Ucraina în acest an.

Kievul încearcă să găsească noi piețe și rute. Porturile din Germania și Olanda sunt analizate ca alternative, iar Berlinul susține că lucrează la nivel european pentru consolidarea rutelor alternative de export.

Comisia Europeană nu exclude o intervenție comună. Comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, a declarat că problema trebuie abordată, invocând riscurile pentru securitatea alimentară globală, fără să anunțe însă un plan concret de finanțare sau extindere a infrastructurii.

Fermierii ucraineni riscă să reducă suprafețele cultivate

Problema exporturilor nu se limitează la recolta deja obținută. Lipsa vânzărilor pune în pericol și următorul sezon agricol.

Vysotskyi susține că cerealele și semințele oleaginoase se acumulează, iar fermierii nu încasează banii necesari pentru achiziția de inputuri și pentru însămânțările culturilor de iarnă.

Dacă situația se menține până în primăvară, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35-40%, potrivit estimării ministrului.

Efectele ar putea depăși granițele Ucrainei și ale Uniunii Europene. Rusia și Ucraina au un rol important pe piața mondială a cerealelor, iar reducerea simultană a exporturilor celor două țări ar putea afecta o parte semnificativă din comerțul global.

Potrivit unui raport recent al Council on Foreign Relations, peste 17% din cerealele comercializate la nivel mondial ar putea fi afectate de scăderea exporturilor din Rusia și Ucraina.

În același timp, fermierii europeni se confruntă cu propriile probleme: secetă, temperaturi ridicate și costuri mari pentru combustibil și îngrășăminte.

O cultivatoare de cereale din România, Iulia Blagu, a descris situația propriilor culturi, unele dintre ele dificil de recoltat, depozitat sau comercializat.

„Și apoi mai este și acest întreg flux de cereale ucrainene care se îndreaptă spre țara noastră. Adică… cum putem face față la asta?”, a declarat ea.

Situația pune astfel UE în fața unei dileme logistice și politice: Ucraina are nevoie de rute suplimentare pentru a-și menține agricultura funcțională și exporturile, în timp ce statele vecine susțin că infrastructura disponibilă este deja aproape de limită, iar fermierii locali suportă costurile acestei presiuni.