Când ne place cel mai mult cafeaua? Dimineața, miercurea și primăvara, combinația preferată, arată un studiu internațional coordonat de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași 

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu internațional coordonat de cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași arată că plăcerea asociată cafelei depinde nu doar de boabe și rețetă, ci și de momentul în care este consumată, anotimp, recipient și ingredientele adăugate. Peste 3.000 de consumatori din mai mult de 70 de naționalități au evaluat cafeaua chiar în timp ce o beau, conform Agerpres.

Cafeaua preferată, potrivit studiului: neagră, dimineața și din cană de ceramică

Cercetarea, intitulată „A multi-country citizen-science study on what makes us enjoy a cup of coffee”, a fost publicată în revista npj Science of Food, din portofoliul Nature. Studiul a fost coordonat de cercetătoarea Georgiana Juravle de la UAIC.

Participanții au completat chestionare în timp real, în timp ce consumau cafeaua. Codul QR al studiului a fost distribuit în locuri publice și cafenele din 11 țări.

„Cafeaua este consumată peste tot în lume, dar noi am vrut să înțelegem obiceiul din spatele băuturii. Ne-am întrebat dacă experiența cafelei se schimbă în funcție de context. De exemplu, dacă ne place mai mult dimineața decât seara, acasă decât la cafenea, sau atunci când suntem singuri, față de momentele în care o bem în compania altora”, a explicat Georgiana Juravle.

Datele colectate au conturat o combinație asociată cu cele mai mari niveluri de apreciere: cafea neagră, consumată dimineața, miercurea, primăvara, dintr-o cană de ceramică și fără capac.

Potrivit cercetătoarei, participanții au acordat, în medie, scoruri mai mari cafelei consumate dimineața decât celei băute la prânz sau seara. Cafeaua a fost apreciată mai mult primăvara decât toamna, iar cănile de ceramică au fost preferate în comparație cu paharele de hârtie sau plastic.

Capacul poate reduce plăcerea cafelei

Studiul arată că preferințele nu funcționează separat. Efectul ingredientelor sau al recipientului poate varia în funcție de momentul zilei și anotimp.

Un exemplu este cafeaua cu frișcă, asociată cu cele mai scăzute niveluri de apreciere atunci când este consumată seara.

În același timp, acoperirea cafelei cu un capac a fost asociată cu o scădere semnificativă a aprecierii în majoritatea anotimpurilor, cu excepția primăverii.

Și recipientul contează. Cănile de ceramică au fost asociate cu o apreciere mai mare dimineața, însă avantajul s-a redus pe parcursul zilei.

„Cănile de ceramică au fost asociate cu apreciere crescută dimineața, dar avantajul lor s-a estompat pe parcursul zilei. La prânz și seara, diferența față de dimineață a devenit mai vizibilă, ceea ce sugerează că efectul pozitiv al unei cești de ceramică este, în acest studiu, mai degrabă un fenomen al începutului de zi”, arată cercetarea.

Zahărul nu a crescut aprecierea cafelei

Una dintre concluziile care i-au surprins pe cercetători a fost legată de zahăr.

Deși gustul dulce este asociat în general cu plăcerea, participanții la studiu au fost mai predispuși să acorde scoruri maxime cafelei negre. Adăugarea zahărului a fost asociată cu o probabilitate mai mică de a primi cel mai mare scor de apreciere.

Cercetătorii propun o posibilă explicație: zahărul ar putea fi folosit pentru a compensa gustul amar al unei cafele mai puțin plăcute, nu neapărat pentru a crește plăcerea produsă de cafea.

Laptele a avut însă un efect diferit. Potrivit Georgianei Juravle, adăugarea laptelui a eliminat diferențele de apreciere dintre generații.

Studiul arată că reprezentanții Generației X, milenialii și membrii Generației Z tind să aprecieze cafeaua mai mult decât Baby Boomers. Diferența dispare însă atunci când cafeaua conține lapte.

Aproximativ cinci cafele pe zi, asociate cu cel mai mare nivel de plăcere

Cercetătorii au analizat și relația dintre cantitatea de cafea consumată și plăcerea raportată.

Participanții care au declarat cele mai ridicate niveluri de apreciere au consumat, în medie, aproximativ cinci căni de cafea pe zi. După acest nivel, plăcerea asociată consumului începea să scadă.

Rezultatul descrie o asociere observată în datele studiului și nu stabilește că un consum de cinci cafele pe zi ar fi recomandat pentru sănătate.

Cafeaua scumpă, evaluată diferit

Prețul cafelei a avut, la rândul său, o legătură cu aprecierea. Cafeaua mai scumpă a fost asociată cu o probabilitate mai mare de a primi scorul maxim.

Cercetătorii sugerează că explicația poate fi legată de așteptările consumatorilor. Oamenii pot porni de la presupunerea că un produs mai scump este de o calitate mai bună, iar această așteptare poate influența evaluarea experienței.

„Consumatorii tind să presupună că o cafea scumpă va fi mai bună. Cu alte cuvinte, prețul poate influența nu doar felul în care evaluăm o cafea după ce o gustăm, ci și felul în care îi anticipăm calitatea”, a explicat Georgiana Juravle.

Cafeaua evaluată chiar în momentul consumului

Cercetarea folosește metodologia „citizen science”, prin care consumatorii participă direct la colectarea datelor.

Spre deosebire de studiile în care participanții sunt întrebați ulterior să își amintească o experiență, cercetătorii UAIC au urmărit evaluarea cafelei chiar în momentul consumului.

„Prin această metodă, studiul aplică o abordare specifică psihologiei experimentale: evaluarea momentului prezent. Dacă majoritatea chestionarelor solicită participanților să completeze date din memorie, acesta a permis surprinderea experienței înainte ca ea să fie reinterpretată sau integrată în poveștile personale ale fiecărui consumator”, a spus cercetătoarea.

La studiu au contribuit cercetători din România, Columbia, Australia, Italia, Japonia, Turcia, Brazilia și Marea Britanie.

Din partea UAIC au participat, alături de Georgiana Juravle, dr. Delia Elena Diaconașu, cercetător științific gradul III la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, și asist. univ. dr. Ana-Maria Andrei, afiliată UAIC și Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Printre coautori se află și prof. dr. Charles Spence de la University of Oxford, cunoscut pentru cercetările sale privind percepția multisenzorială și gastrofizica.