7 greșeli pe care turiștii le fac în restaurantele din Italia. De ce italienii strâmbă din nas când ceri cappuccino după prânz

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Italia are o cultură gastronomică bazată pe ingrediente locale, rețete regionale și un anumit ritual al mesei. Pentru turiști, unele obiceiuri pot părea surprinzătoare: cappuccino nu se comandă după masă, pastele nu sunt garnitură, iar parmezanul nu ajunge, de regulă, peste fructele de mare.

În fiecare an, milioane de turiști ajung în Italia atrași inclusiv de bucătăria locală. Deși preparatele italiene sunt cunoscute în întreaga lume, regulile nescrise ale meselor italiene sunt mai puțin cunoscute în afara țării.

Potrivit sursei citate de MEDIAFAX, cultura culinară italiană pune accent pe simplitate, ingrediente locale și de sezon și pe timpul acordat mesei. Iar turiștii care cunosc câteva dintre aceste obiceiuri pot evita situațiile în care o comandă aparent obișnuită îi face pe localnici să ridice din sprâncene.

1. Nu comanda cappuccino după micul dejun

Una dintre cele mai cunoscute reguli este legată de cappuccino. Nu există neapărat o „oră-limită” universală după care italienii nu mai beau această cafea. Diferența ține mai degrabă de momentul mesei.

Cappuccino este asociat în principal cu micul dejun, de obicei alături de o brioșă sau de un produs de patiserie. După prima masă a zilei, italienii aleg mai degrabă un espresso sau un macchiato.

Motivul este și unul gastronomic: laptele și spuma de lapte din cappuccino sunt considerate prea consistente pentru a însoți prânzul sau cina.

foto: unsplash.com@ Mai Rodriguez

2. Nu schimba ordinea felurilor de mâncare

O masă italiană tradițională are propria structură: antipasto, primo, secondo și contorni, dolce, apoi cafea și, uneori, amaro.

Primo este de obicei reprezentat de paste, risotto sau alte preparate pe bază de cereale. Secondo poate fi carne sau pește, iar contorni sunt garniturile de legume, servite separat.

Pastele nu sunt considerate garnitură pentru felul principal. Nici salata nu este, în mod tradițional, un aperitiv. Insalata mista poate însoți carnea sau peștele și este asezonată simplu, cu ulei, sare și suc de lămâie.

În restaurantele tradiționale, solicitarea de a aduce toate preparatele simultan poate fi privită ca neobișnuită. Mesele sunt construite în etape.

3. Nu combina automat fructele de mare cu brânzeturile

Una dintre regulile gastronomice italiene cunoscute de turiști este cea referitoare la asocierea „mării cu muntele”, adică a fructelor de mare cu brânzeturile sau carnea.

De aceea, parmezanul nu este în mod obișnuit presărat peste spaghetti alle vongole, preparatul cu scoici. Gusturile sunt considerate suficient de puternice și distincte pentru a fi păstrate separat.

Există și excepții. În anumite regiuni sau restaurante pot fi întâlnite rețete tradiționale care combină fructe de mare și brânzeturi. Acestea sunt însă preparate concepute astfel de la început, nu adaptări făcute la cererea clientului.

4. Nu cere modificarea unui preparat tradițional fără un motiv

În restaurantele italiene, rețetele au de multe ori o structură precisă. Tipul de paste este ales în funcție de sos, iar ingredientele sunt combinate după tradiția regională.

De aceea, cereri precum înlocuirea sosului, schimbarea tipului de paste sau adăugarea unor ingrediente care nu fac parte din rețetă pot fi privite cu reticență.

Situația este diferită în cazul alergiilor și al cerințelor alimentare speciale. Acestea trebuie comunicate personalului, iar bucătarul poate decide dacă preparatul poate fi adaptat în siguranță.

5. Descoperă bucătăria regiunii în care te afli

„Mâncarea italiană” nu este o bucătărie uniformă. Italia are diferențe culinare importante de la o regiune la alta, iar multe preparate sunt strâns legate de locul în care au apărut.

La Napoli, turiștii caută pizza. În Genova, pesto este unul dintre preparatele reprezentative. Roma este asociată cu cacio e pepe și carbonara, în timp ce Florența este cunoscută pentru bistecca alla fiorentina.

Veneția are propria cultură a aperitivului, cu bacari și cicchetti. Pe Coasta Amalfi, lămâile locale sunt folosite inclusiv pentru producerea limoncello.

Lista poate continua cu numeroase specialități locale. De aceea, înainte de a comanda, o întrebare simplă adresată personalului, „Pentru ce este cunoscută această zonă?”, poate duce la o experiență gastronomică mai apropiată de tradiția locului.

6. Nu te grăbi la masă

În Italia, masa la restaurant este și un moment social. Prânzul sau cina pot dura mult mai mult decât o masă obișnuită luată rapid.

Felurile sunt servite succesiv, iar între ele există timp pentru conversație. Uneori, între preparate poate fi servit și un sorbetto al limone.

Cina începe, de regulă, mai târziu decât în multe alte țări. În cazul unei cine începute în jurul orei 21:00, este posibil ca masa să se încheie mult mai târziu.

7. La final, poți încerca un amaro

După desert, cafeaua este adesea urmată de un amaro, băutură alcoolică amară obținută dintr-o combinație de plante, coji de citrice, condimente și alte ingrediente botanice.

Amari diferă mult în funcție de regiune și producător. Unele restaurante oferă inclusiv variante locale sau făcute în casă.

Pentru turiști, alegerea unui amaro local poate fi o modalitate de a încheia masa în stil italian, mai ales dacă vor să descopere și partea mai puțin cunoscută a gastronomiei regionale.