Românii vor vacanțe în România, dar sunt nemulțumiți de prețuri / Ce arată un studiu despre așteptările turiștilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Românii își doresc vacanțe în România, iar relaxarea, liniștea și peisajele sunt principalele ingrediente ale concediului ideal. Cu toate acestea, între ceea ce își doresc turiștii și ceea ce găsesc în ofertele industriei ospitalității există o diferență importantă: raportul dintre preț și calitatea serviciilor. Prețurile sunt, de altfel, primul lucru pe care respondenții l-ar schimba la turismul din România, potrivit unui studiu realizat de AHA Moments și Destinația Anului.

Românii au cheltuit în 2025 peste 10 miliarde de euro în călătoriile din afara țării, potrivit datelor BNR, în timp ce încasările aduse de turiștii străini în România au fost de 5,4 miliarde de euro, în contextul lipsei unui program consistent și coerent de promovare externă.

Datele Eurostat privind rata netă de ocupare, calculată pentru turismul intern, adică turiștii rezidenți, arată o diferență tot mai vizibilă între România și alte țări din regiune, precum Grecia și Bulgaria, două dintre cele mai populare destinații inclusiv pentru români. În 2025, rata netă de ocupare a hotelurilor și unităților similare coborâse în România la 27%, în timp ce în Bulgaria revenise aproape de nivelul pre-pandemie, la 57%, iar în Grecia ajunsese la 51%.

În spatele cifrelor privind gradul de ocupare se află și o problemă de accesibilitate. Potrivit Eurostat, 61% dintre românii cu vârsta de 16 ani și peste declarau că nu își permit să plece o săptămână în vacanță, față de 27% la nivelul Uniunii Europene. Dacă până de curând trendul era pozitiv, scăderea veniturilor reale ale românilor din ultimii doi ani a avut un impact negativ asupra acestuia.

Presiunea asupra turismului intern apare și într-un context în care unul dintre principalele mecanisme de susținere a sectorului s-a restrâns. Noile reguli de eligibilitate pentru acordarea voucherelor de vacanță, alături de scăderea valorii acestora, au alimentat dezbaterea privind rolul lor în dezvoltarea unei industrii competitive. Cert este că, pe termen scurt, industria a resimțit puternic reducerea acestui sprijin, la fel ca numeroase persoane care nu și-au mai permis o vacanță.

În spatele acestor cifre, realitatea este că vacanțele rămân extrem de aspiraționale, iar cele petrecute în România reprezintă o dorință pentru o mare parte dintre români.

Vacanța ideală în România înseamnă relaxare, familiaritate și condiții „ca acasă”

Întrebați liber cum arată vacanța ideală în România, respondenții pornesc de la o stare. Natura și aerul curat sunt menționate de 30% dintre participanții la studiu, iar liniștea, de 20%. Când primesc o listă de opțiuni, ierarhia se repetă: relaxarea, liniștea și peisajele spectaculoase ocupă primele trei locuri, urmate de confort și timpul petrecut cu cei apropiați. Unul dintre respondenți rezumă această dorință într-o propoziție: „Liniște și fără semnal la telefon”.

În topul destinațiilor din țară, în rândul celor care au fost sau plănuiau să își petreacă vacanța în România, marea și relaxarea la munte sunt aproape la egalitate. Dacă este luată în calcul și vacanța activă, muntele trece pe primul loc. City break-ul ocupă poziția a treia și este o opțiune mai populară în rândul persoanelor cu studii superioare.

Când întrebarea se mută de la „cum arată” vacanța la „cum te face să te simți”, o treime dintre respondenți aleg „relaxat” sau „liniștit”. Unul dintre răspunsuri surprinde această stare în patru cuvinte: „Acasă la toate nivelurile”.

Există însă și o schimbare de comportament care este posibil să nu fi fost observată de toți operatorii din industria ospitalității, de la pensiuni la restaurante. Dezvoltarea fenomenului DIY (do it yourself) a contribuit la îmbunătățirea spațiilor de locuit, iar standardele de confort de acasă au crescut semnificativ în ultimul deceniu, poate chiar mai accentuat în timpul pandemiei. În consecință, unele unități de cazare și restaurante au rămas sub nivelul pe care turiștii români îl consideră acceptabil.

Atunci când un respondent își descrie vacanța perfectă prin „Condiții de igienă, calitatea alimentelor, curățenie și prețuri accesibile raportate la salariile din România”, el vorbește despre un standard pe care se așteaptă deja să îl găsească.

Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust și una dintre principalele artizane ale revitalizării satului Viscri, explică felul în care cererea influențează prețurile într-o destinație turistică:

„Raportul dintre calitate și preț este de obicei influențat de cerere. Când cererea pentru servicii turistice este mare, când numărul vizitatorilor și al turiștilor crește an de an, când trebuie să faci rezervare pentru a «prinde» o masă liberă la unul dintre cele 7 puncte gastronomice… atunci destinațiile turistice au tendința să mărească prețurile. Acest fenomen se întâmplă la Viscri. Iar cât timp calitatea ofertei turistice este înaltă și corectă în relație cu prețul, turistul va accepta să plătească prețul.

Mai mult decât atât, la Viscri s-a dezvoltat o economie locală circulară în ultimii 20 de ani. Încercăm ca fiecare LEU care intră în comunitatea din Viscri să fie «folosit» să rămână în comunitate. În ultimii ani, la Viscri s-au înființat multe PFA-uri și SRL-uri, asociații care lucrează împreună și cred în «binele comun»”, spune Caroline Fernolend.

Prețul, principala nemulțumire a turiștilor față de turismul românesc

Turismul românesc are o problemă pe care industria o poate aborda direct: percepția că prețurile sunt prea mari în raport cu valoarea oferită.

Care este prețul corect pentru o cameră de hotel, pentru o masă la restaurant, o cafea sau o bere în oraș? Răspunsul depinde de calitatea serviciilor, de produsele oferite și de locație. Aceasta din urmă creează așteptări și comparații, care nu sunt întotdeauna favorabile turismului românesc.

Chiar dacă serviciile oferite de un restaurant din centrul unei destinații turistice din România sunt comparabile cu cele din Praga, Budapesta, Roma sau Viena, unele dintre cele mai vizitate orașe de către români, rămâne întrebarea de ce un espresso ar trebui să coste mai mult în România.

Cel puțin aceasta este percepția unei părți importante a turiștilor români atunci când se confruntă cu prețurile din industria ospitalității locale. Prețul ocupă primul loc în lista lucrurilor pe care respondenții le-ar schimba la turismul românesc.

Nemulțumirea nu poate fi explicată doar prin scăderea veniturilor reale, deși este cunoscut faptul că oamenii devin mai atenți la prețuri în perioadele de dificultăți economice. Studiul arată că prețurile sunt menționate ca o barieră inclusiv de respondenții din gospodării cu venituri de peste 9.000 de lei.

Ce pot face destinațiile turistice și operatorii din industria ospitalității

Una dintre concluziile studiului este nevoia de a regândi raportul dintre valoare și preț. Datele indică o cerere solidă pentru vacanțele în România, bazată tocmai pe resursele pe care țara le are din abundență. Transformarea acestei dorințe în vacanțe efective depinde însă de echilibrul dintre calitate și cost.

Românii își doresc să exploreze România și au așteptări clare, influențate de standardele de confort de acasă, care s-au îmbunătățit. În același timp, nu vor să plătească la fel ca în Austria pentru un nivel similar de calitate. Familiaritatea cu destinațiile din România este un avantaj, dar generează și așteptări privind prețuri mai mici decât cele practicate în alte destinații europene.

„Cifrele spun că românii iubesc să își facă vacanța în România, dar prețurile au depășit limita pe care ei o consideră corectă. De aceea încurajez destinațiile și operatorii să refacă ecuația valoare-preț, pornind de la ambiția unui grad de ocupare semnificativ mai mare, așa cum vedem deja în Bulgaria. Și, la fel de important, să o comunice activ: să spună clar ce oferă și de ce merită. Potențialul României este dublarea gradului de ocupare”, declară Sandina Balaban, director executiv Destinația Anului.

O altă direcție indicată de respondenți este promovarea, în special a zonelor mai puțin cunoscute. „Să promoveze și locurile mai puțin vizitate, dar spectaculoase”, spune unul dintre participanții la studiu. În condițiile în care harta mentală a României turistice nu este foarte aglomerată, destinațiile care se asociază pentru a investi în promovarea zonei lor pot obține un avantaj real.

„Cifrele oficiale și cifrele noastre spun aceeași poveste din două unghiuri. Turismul intern scade ca volum pentru că vacanța s-a comprimat. Pe noi ne-a surprins altceva: cât de puțin geografică este dorința oamenilor. Publicul cere o stare, iar cine reușește să transmită primul această stare și să o lege de un loc anume are o șansă în plus să fie ales de turiști”, spune Iulia Cismaru, Senior Client Service, AHA Moments.

Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social și inițiatorul proiectului Via Transilvanica, atrage atenția asupra potențialului turismului lent și al comunităților rurale:

„Într-o perioadă în care discutăm tot mai mult despre servicii, Via Transilvanica ne invită să ne uităm și la ceea ce avem deja: peisajele, satele, liniștea și felul în care se trăiește încă în multe comunități. Traseul traversează un univers rural autentic, care în multe locuri este pe cale să se transforme sau să dispară complet. A descoperi România la pas, pe îndelete, este o experiență accesibilă, care nu presupune bugete mari și care îți oferă exact acele lucruri pe care oamenii le menționează în studiu: natură, relaxare, timp cu cei dragi și sentimentul că ai ajuns într-un loc în care poți respira. În plus, fiecare popas la o gazdă locală înseamnă o șansă pentru economia satului. Poate că e timpul să descoperim călătoriile care ne oferă mai mult sens, tocmai pentru că ne cer mai puțin”, a declarat Alin Ușeriu.