Mâncarea locală, cheia pentru turismul rural din România/ „În jurul brânzei de burduf poți construi poteci tematice, concursuri de alergare, mici evenimente la care legi mâncarea de peisaj cultural, de arhitectură, de tradiții”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mâncarea locală ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale turismului rural din România, dacă este legată de experiențe, tradiții și atracțiile din zonă. Un exemplu vine din Mărginimea Sibiului, unde experți străini au descoperit gastronomia locală și au discutat despre dezvoltarea unor trasee turistice în jurul produselor tradiționale, relatează Știrile Pro Tv.

Experți din Franța și Ungaria, veniți la Sibiu într-un schimb de experiență, au vizitat gospodării și puncte gastronomice locale și au gustat preparate tradiționale. Pentru una dintre turiste, brânza de burduf servită la o șură ciobănească din Mărginimea Sibiului a fost o experiență memorabilă.

„Brânza de azi a fost cea mai bună din viața mea!”, a spus una dintre participante.

740 de puncte gastronomice în România

Unul dintre modelele prezentate în cadrul schimbului de experiență este cel al punctelor gastronomice locale. În România funcționează în prezent aproximativ 740 de astfel de puncte, unde turiștii pot mânca preparate pregătite în bucătăriile localnicilor, folosind produse din gospodăriile și din zona respectivă.

Conceptul poate transforma masa într-o experiență turistică, mai ales în zonele rurale unde există produse tradiționale, peisaje și obiceiuri locale care pot fi integrate într-o ofertă mai amplă.

În acest moment, însă, turiștii care aleg pensiunile rurale din România rămân, în medie, doar 1,9 nopți.

Prin comparație, în regiunea franceză Bourgogne-Franche-Comté, turiștii pot rămâne cel puțin cinci zile pentru a descoperi localitățile, gastronomia și vinurile.

Vă recomandăm să citiți și: Chef Alexandru Dumitru: „Țăranii mănâncă de la supermarket, nu mai cultivă hrana în grădină. Oamenii de la oraș se duc către mâncarea de la sate” 

Modelul salamului de Feked, din Ungaria

Un alt exemplu discutat la Sibiu vine din regiunea Baranya, Ungaria. Localnicii au construit o ofertă turistică în jurul unui produs specific, salamul de Feked.

„Poți petrece chiar și două săptămâni în zonă și să încerci cârnații, vinurile, diferite festivaluri, nu doar vara, dar și toamna și iarna”, a explicat Szabina Pazaurek, reprezentant al Camerei de Comerț și Industrie din Pecs-Baranya.

Modelul presupune ca gastronomia să fie legată de mai multe activități și atracții, astfel încât turiștii să aibă motive să rămână în zonă mai mult timp.

O rețea turistică în jurul brânzei de burduf

Pornind de la aceste exemple, reprezentanții din Sibiu analizează posibilitatea dezvoltării unei rețele turistice în jurul brânzei de burduf produsă în Munții Cindrel.

Ideea este ca produsul să devină punctul de plecare pentru trasee și evenimente care să combine gastronomia cu natura și patrimoniul local.

„În jurul acestui produs să poți construi poteci tematice, concursuri de alergare, mici evenimente la care legi mâncarea de peisaj cultural, de arhitectură, de tradiții”, a explicat Cristian Cismaru, reprezentant al Asociației My Transilvania.

O astfel de abordare ar putea diversifica oferta turistică din mediul rural și ar putea contribui la prelungirea perioadei în care turiștii rămân în zonă. Evenimentele gastronomice și activitățile în aer liber pot fi organizate și în afara sezonului de vară, ceea ce ar permite pensiunilor să atragă vizitatori și toamna sau iarna.

Gastronomia locală devine astfel mai mult decât un serviciu oferit turistului. Produsele tradiționale pot fi folosite ca punct de legătură între producători, pensiuni, restaurante, meșteșugari și obiectivele turistice dintr-o regiune.

Pentru România, unde durata medie a sejururilor rurale este încă redusă, transformarea unui produs local într-o experiență turistică integrată poate reprezenta una dintre direcțiile prin care zonele rurale își pot diversifica oferta.