Lâna aruncată ar putea fi transformată în îngrășământ / Aproximativ 900 de tone rămân nefolosite în fiecare an în Croația

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Croația produce anual aproximativ 900 de tone de lână de oaie. O mare parte nu este însă valorificată, deoarece țara nu dispune de un sistem organizat de colectare și gestionare, conform iptpo.hr. Fermierii rămân astfel cu lâna rezultată după tunderea celor aproximativ 430.000 de oi crescute în țară. Un material natural care ar putea avea valoare economică ajunge să fie tratat ca deșeu.

Cercetătorii Institutului de Agricultură și Turism din Poreč încearcă să găsească o soluție. Ei analizează posibilitatea transformării lânii în peleți care pot fi utilizați ca îngrășământ organic în culturile de legume.  Proiectul, denumit „Peleți din lână de oaie – alegerea viitorului în producția durabilă de legume” (InoBioPov), se desfășoară în perioada 2025-2027. Valoarea acestuia este de aproape 200.000 de euro. Cercetările sunt realizate pe terenurile institutului și în ferme partenere din mai multe regiuni ale Croației. Peleții sunt testați pe culturi de varză, cartofi, andive, salată și fasole.

Testele se desfășoară pe tipuri diferite de sol și în condiții climatice variate. Cercetătorii vor să stabilească efectul asupra producției, calității legumelor și activității microbiologice din sol.

Lâna conține aproximativ 9% azot

Un avantaj important al lânii este conținutul ridicat de azot. Acesta poate ajunge la aproximativ 9%, potrivit cercetătorului Dominik Anđelini. Înainte să fie transformată în îngrășământ, lâna este curățată și sterilizată. Procedura elimină eventualii agenți patogeni și dăunători. Materialul este ulterior presat sub formă de peleți. Lâna se descompune relativ lent, iar substanțele nutritive sunt eliberate treptat. O parte din azot poate deveni însă disponibilă plantelor într-un timp mai scurt.

Peleții contribuie și la păstrarea umidității în sol. Acest efect poate crea condiții favorabile pentru microorganisme și poate crește accesibilitatea substanțelor nutritive pentru plante.

Rezultate bune la salată și fasole

Rezultatele preliminare diferă în funcție de cultură. Peleții au produs efecte bune în cazul salatei și fasolei, care nu necesită cantități foarte mari de azot.

Situația este diferită în cazul verzei. Această cultură are nevoie de mult azot, disponibil în anumite perioade de vegetație. Eliberarea lentă din lână ar putea să nu acopere singură necesarul plantei. Cercetătorii nu consideră, prin urmare, că peleții pot înlocui toate celelalte tipuri de îngrășăminte. Aceștia ar putea constitui o bază organică, completată atunci când este necesar cu alte produse.

În cadrul testelor, peleții din lână sunt comparați cu îngrășăminte minerale, compost și gunoi de grajd peletizat. Experimentele sunt realizate atât în agricultura convențională, cât și în cea ecologică.

Pot fi depozitați și aplicați mai ușor

Primele rezultate arată că peleții pot avea efecte comparabile cu anumite îngrășăminte organice. Un avantaj practic este posibilitatea aplicării mecanizate. Produsul poate fi păstrat în saci și transportat cu ușurință. Peleții sunt, de asemenea, mai curați și mai simplu de manipulat decât gunoiul de grajd.

Produsele din lână sunt deja disponibile pe piața croată, însă cererea internă rămâne redusă. Producătorii exportă în prezent o mare parte din cantitățile obținute. Unii fermieri au observat și că peleții ar putea îndepărta melcii și alți dăunători. Cercetătorii avertizează însă că acest posibil efect trebuie verificat separat prin studii.

Concluziile finale vor fi formulate după încheierea proiectului. Dacă rezultatele vor confirma observațiile preliminare, lâna ar putea deveni o resursă pentru agricultura croată. Soluția ar reduce cantitatea de deșeuri și ar readuce o parte dintre substanțele nutritive în sol.