GALERIE FOTO | De la roșiile bunicilor la agricultura de pe YouTube: cum au renăscut grădinile urbane ale Timișoarei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

La Timișoara, în zona Ronaț, pe terenurile aflate astăzi în proiectul Grădinescu – GreenFeel, au existat cândva aproximativ 90 de mici parcele, numite de localnici „platzuri”. Erau lucrate în special de oameni veniți de la sat la oraș, care, chiar dacă ajunseseră să locuiască în blocurile Timișoarei, nu voiau să renunțe la legătura cu pământul.

„Erau oameni strămutați de la țară la blocuri. Aveau o atracție de a se întoarce la pământ. Erau niște vremuri mai grele, în care era bine să ai niște roșii și niște castraveți, dar ei erau obișnuiți să muncească terenul. Veneau și își luau un platz”, povestește Valentin Mureșan, unul dintre inițiatorii proiectului Grădinescu.

După Revoluție, însă, generațiile s-au schimbat. Numărul celor care veneau să lucreze parcelele a scăzut, iar terenul a intrat treptat în declin.

„După 20 de ani, primele generații s-au dus și au rămas din ce în ce mai puțini. După Revoluție s-a redus numărul de grădinari, iar nucleul care a rămas a fost lângă canalul Bega Veche, care era o sursă de apă atunci. Din păcate, acum este uscat”, spune Mureșan.

Valentin Mureșan la Grădinescu – GreenFeel FOTO Ștefan Both

De la grădini abandonate la GreenFeel

Valentin Mureșan spune că a ajuns pentru prima dată în zonă în 2001, când locul era deja într-o stare avansată de degradare.

„Eram viitor posibil ginere aici, în casă. Pot să zic că atunci era un loc părăsit. Rămăseseră până la zece terenuri folosite, undeva la marginea canalului Bega Veche. Ajunsese un loc în care se aduceau gunoaie din oraș. În 2017, când am decis să reactivăm locul, alături de peisagiști, am scos câteva remorci de moloz. Chiar și hamuri de cai am găsit, pentru că era și o herghelie cândva. Dar, curățind locul, ne-am atașat de acest loc”, a mai declarat Valentin Mureșan.

Treptat, terenul a început să fie transformat într-o grădină comunitară. Astăzi, pe aproximativ trei hectare, există parcele cultivate, stupi, un iaz, zone pentru biodiversitate și spații în care sunt organizate ateliere și evenimente.

Două feluri de a face agricultură

Una dintre cele mai interesante caracteristici ale locului este amestecul dintre generații. Astăzi, pe același teren, pensionarii care încă știu să lucreze pământul împart spațiul cu IT-iști, artiști, peisagiști, familii și tineri care învață să grădinărească uneori de pe YouTube.

„Există două lumi aici. A bunicilor și a tradițiilor, cu rânduri de roșii, ardei, ceapă și așa mai departe, îi regăsești aici pe bătrânii noștri. Și există ceea ce numesc eu agricultura YouTube. Lumea încearcă să copieze câte un concept și este un experiment spontan. Sunt oameni care o fac din pasiune”, spune Valentin Mureșan.

Grădina urbană Grădinescu – GreenFeel FOTO Ștefan Both

În jur de 40 de grădinari lucrează astăzi parcelele. Unii sunt oameni în vârstă, pentru care grădinăritul face parte dintr-un mod de viață. Alții sunt tineri care acum descoperă grădinăritul.

„Tinerii care vin să se relaxeze nu o fac pentru producție, ci se joacă cu natura, și sunt bătrânii care trăiesc oarecum din asta. Au roșiile lor, ardeii lor, ceapa. Sunt două lumi care se regăsesc aici”, explică Mureșan.

Roșiile și castraveții nu sunt singura recoltă

La GreenFeel se cultivă legume obișnuite pentru grădinile românești, dar și plante aromatice și alte specii alese pentru biodiversitate.

„Noi facem și evenimente culinare în care încercăm să arătăm că gustul vine din natură și este atât de bogat și nu ar trebui să ratăm aromele venite de la plante aromatice. De exemplu, am avut un eveniment în care am extrapolat conceptul de tzatziki pe care toată lumea îl știe de la greci, cu alte plante, cu busuioc, mentă și așa mai departe”, povestește Valentin Mureșan.

Grădinarii nu plătesc pentru parcele

Modelul Grădinescu nu este unul bazat pe închirierea clasică a terenurilor. Grădinarii primesc acces gratuit la parcele, dar trebuie să se implice în întreținerea lor.

„Noi nu luăm bani de la ei. Noi ne bucurăm dacă un grădinar vine să cosească iarba. Dacă un grădinar nu este foarte activ, îi spun că îmi pare rău, dar trebuie să aduc pe altcineva, altfel eu moștenesc iarba și buruiana de aici”, spune Mureșan.

Grădina urbană Grădinescu – GreenFeel FOTO Ștefan Both

Cristina Mureșan, implicată în proiect, spune că tocmai această relație dintre oameni este una dintre lecțiile importante ale grădinii.

„Produsele sunt proprietatea celor care le cultivă. Este o învățare și pentru noi. Noi am făcut tot ce am putut să creăm cadrul, să invităm oamenii. Am mers în general pe bun-simț, pe respect reciproc și grijă reciprocă. Grădinarii se ajută între ei, nu tot timpul sunt de acord, dar asta face parte din farmec”, a spus Cristina Mureșan.

Agricultura urbană ca formă de relaxare

Valentin Mureșan este IT-ist, dar spune că își petrece o mare parte din weekend în grădină. „Pentru mine cea mai mare parte din weekend este petrecută aici, pentru că mă reîncarcă și mă eliberează de fluxul de informații care îmi trece prin creier”.

Soția sa, Cristina Potra Mureșan, vorbește despre aceeași nevoie de a aduce natura mai aproape de viața de zi cu zi.

„Încercăm să continuăm o experiență pe care noi am trăit-o cu Alergotura (nr.asociația care organizează mai multe curse de alergare pe an), de a găsi locuri frumoase, de a recrea și de a face ceva sănătos pentru tine, în mod regulat. Adică să nu ne trăim relaxarea doar în concedii și, în restul timpului, ce facem? Să nu rezervăm ieșirile în natură doar pentru weekenduri sau pentru evenimente mai deosebite, ci să încercăm să ne bucurăm de ceea ce natura ne poate oferi aproape de casă, la finalul unei zile de lucru”, a spus aceasta.

Grădina urbană Grădinescu – GreenFeel FOTO Ștefan Both

Pentru Cristina Mureșan, grădina este și un spațiu de învățare.

„Să te bucuri de cântecul păsărilor, de zumzetul insectelor, de o adiere de vânt și de tot ce oferă verdele frunzelor. Putem să învățăm, să înțelegem cum funcționează natura și unde este locul nostru în ea”.

Albinele, iazul și copiii

Agricultura urbană de la GreenFeel nu se rezumă la legume. În jurul grădinilor există aproximativ 20 de stupi, iar apicultura a devenit una dintre activitățile prin care copiii pot descoperi direct legătura dintre agricultură și polenizare.

„Peste o mie de copii au venit să vadă stupii, să viziteze grădinile”, spune Mureșan.

Pe teren există și un iaz, construit pentru a crea un mic ecosistem. „Am creat un ecosistem cu apă de pe casă, cu pești, broaște, șerpi, nuferi și o grămadă de plante specifice zonelor umede”, a adăugat Valentin Mureșan.

În 2023, aici a fost construit și un cuptor de pâine, într-un proiect care a adus în grădină o altă experiență legată de hrana făcută în mod tradițional.

„Facem tot felul de ateliere, de la îngrijit platzul cu grădinari, ateliere de apicultură. Facem cam 20 de evenimente pe an, din primăvară până spre octombrie”, a mai spus Mureșan.

Grădina urbană Grădinescu – GreenFeel FOTO Ștefan Both

Pandemia a readus oamenii la grădină

Un moment important pentru dezvoltarea comunității a fost pandemia de COVID-19. „Pandemia a fost un moment destul de important. Nu aveai unde să ieși. În lege era că puteai să-ți vizitezi grădinile urbane. Eu emiteam adeverință să am dreptul să circul, să vin la grădină. Atunci au venit cei mai mulți”, povestește Mureșan.

Așa au ajuns în grădină și oameni care poate nu s-ar fi apropiat în mod normal de agricultură.