Razachia și Afuz Ali sunt două soiuri de struguri cunoscute de români de generații, dar poveștile din spatele numelor lor sunt mai puțin cunoscute. Unul duce până la un oraș persan aflat astăzi în zona Teheranului, în timp ce numele celuilalt este legat de un termen folosit pentru persoanele care memorau Coranul.
Pe măsură ce se apropie culesul strugurilor și începe sezonul mustului, merită redescoperite și poveștile unor soiuri care au făcut parte din cultura viticolă a românilor.
Informațiile despre originea și denumirea celor două soiuri sunt prezentate de etnologul, traducătorul și publicistul Gheorghiță Ciocioi, citat de Jurnalul.
Razachia este un soi de struguri de masă cu boabe mari, cărnoase și alungite, cu coaja groasă, cel mai adesea alb-gălbuie. În popor, este cunoscută și sub denumirea de „țâța vacii”.
Era un strugure de masă întâlnit pe vremuri pe bolțile umbroase din fața gospodăriilor țărănești. Potrivit lui Gheorghiță Ciocioi, dădea un vin ușor, potrivit pentru petrecerile cu lăutari.
Numele de razachie este întâlnit în mai multe zone din Balcani. În turcă apare forma „razaki”, în bulgară „razakia”, iar în sârbă „razaklija”.
Originea numelui este însă persană.
„Numele este unul persan – rāzakî. În tălmăcire: din orașul Rey/Raz, strugure de Raz/Rey”, explică Gheorghiță Ciocioi.
Rey, cunoscut și sub formele Raz, Razḥa sau Raza, era un oraș situat odinioară la aproximativ opt kilometri sud-est de Teheran. Astăzi, acesta este un cartier al capitalei Iranului.
Potrivit explicației etnologului, numele ar face referire la originea geografică a strugurelui: razakî însemnând „din orașul Rey/Raz”, asemenea unui soi sau unui vin asociat cu locul de proveniență.
Potrivit lui Gheorghiță Ciocioi, soiul a fost adus în Moldova și Valahia de otomani.
Numele de razachie s-a păstrat în diferite forme în Balcani, unde soiul și denumirea sa au intrat în limbile și culturile viticole locale.
Povestea numelui se leagă și de trecutul orașului Rey.
Orașul a fost asociat cu învățatul Fahreddin-i Rāzî, iar unele înregistrări indică faptul că Zoroastru ar fi fost, de asemenea, originar din Raz.
Potrivit tradiției legate de Avesta, orașul era considerat al doisprezecelea loc sacru creat de Ahura-Mazda.
Astfel, numele unui soi de struguri cunoscut în România păstrează o urmă lingvistică ce duce până în Persia.
Un alt soi familiar românilor este Afuz Ali, cunoscut în vorbirea populară și sub forma „afuzalie”.
Este un soi de struguri de masă albi, cu boabe mari.
Numele său este de origine turcă, forma inițială fiind Hafız Ali.
Pentru a înțelege cum s-a ajuns la „Afuz Ali”, trebuie urmărită evoluția numelui în Balcani.
„Hafiz este derivat din rădăcina arabă ḥfẓ (a păstra, a reține, a memora). Titlul era dat, mai ales în Turcia, celor care memorau Coranul”, explică Gheorghiță Ciocioi.
În limbile slave din Balcani, inclusiv bulgara și macedoneana, eliminarea sunetului „h” de la începutul unui cuvânt este un fenomen lingvistic întâlnit frecvent. Astfel, „Hafiz” a ajuns, în vorbirea colocvială, „Afuz”.
Românii, iar ulterior și ungurii, au preluat numele bulgăresc.
Și numele „Ali” are o semnificație proprie. Potrivit Jurnalul, acesta se traduce prin „înalt, măreț, sublim”.
Există o explicație potrivit căreia numele soiului ar proveni de la un proprietar de podgorie turc numit Hafız Ali.
„Se crede că numele strugurilor e datorat unui proprietar de podgorie turc, pe nume Hafız Ali, care a altoit, cultivat și neguțătorit acest soi de struguri, originar din Anatolia, în perioada otomană”, explică Gheorghiță Ciocioi.
Potrivit acestei teorii, soiul a ajuns în Balcani și în Europa începând cu anul 1700.
„Strugurii lui Hafız Ali”, cum ar fi fost cunoscuți la începutul răspândirii lor, au devenit populari mai ales în țările mediteraneene.
Soiul poartă și alte denumiri în diferite țări.
În Franța, unde a ajuns mai târziu din Liban, este cunoscut sub numele de Dattier de Beyrouth, denumire legată de forma boabelor, asemănătoare unor curmale.
În sudul Dunării, Afuz Ali mai poartă numele de Bolgar, iar în Italia este cunoscut drept Regina.
Afuz Ali era odinioară un soi întâlnit frecvent în România.
Strugurii de masă erau vânduți toamna în mai toate piețele din țară, la prețuri foarte mici.
Lucrurile s-au schimbat însă după dispariția unei mari părți dintre suprafețele cultivate cu viță-de-vie.
După desființarea a mii de hectare de viță de vie din România, Afuz Ali este astăzi importat în cantități mari din Turcia, „patria lui Hafiz”, după cum o numește Gheorghiță Ciocioi.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți