AAC solicită despăgubiri pentru fermierii afectați de seceta severă din vestul țării / Organizația cere Guvernului o evaluare urgentă a pagubelor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Guvernului și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o evaluare completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării și instituirea unui pachet de măsuri adecvat pentru exploatațiile afectate, transmite AGERPRES.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare – AAC, organizație umbrelă reprezentativă pentru fermierii și cooperativele agricole din România, solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru evaluarea completă a efectelor secetei pedologice și hidrologice severe din vestul țării și pentru instituirea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată marți autorităților.

Potrivit organizației, informațiile transmise de membrii săi și de fermierii din județele Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare indică o situație deosebit de gravă.

În numeroase exploatații agricole, deficitul de apă a afectat succesiv atât culturile înființate în toamna anului 2025, cât și culturile de primăvară din 2026.

„Prin urmare, nu este vorba despre pierderi punctuale, limitate la o singură cultură sau la o singură etapă de vegetație, ci despre o diminuare cumulată a veniturilor pe întregul an agricol”, se mai arată în document.

AAC: Sprijinul trebuie acordat pe baza pagubelor, indiferent de regiune

Reprezentanții AAC consideră că sprijinirea fermierilor afectați de secetă trebuie să se bazeze pe un principiu real de solidaritate între regiunile agricole ale României.

„În anii în care seceta a lovit cu precădere Moldova, Bărăganul, Oltenia și Dobrogea, fermierii din Banat și Crișana au susținut acordarea despăgubirilor pentru exploatațiile calamitate. În anul 2026, când fenomenul afectează sever vestul țării, același principiu trebuie aplicat și fermierilor din județele afectate”, avertizează organizația.

AAC susține că seceta nu ar trebui tratată diferit în funcție de regiunea în care se manifestă și că sprijinul public trebuie acordat pe baza pagubelor efectiv constatate, în condiții egale, transparente și nediscriminatorii.

Organizația avertizează că pierderile cumulate afectează capacitatea fermierilor de a achita inputurile, creditele, leasingurile, arenda și obligațiile fiscale, dar și de a finanța lucrările pentru următorul an agricol.

„Fără măsuri aplicate la timp, consecințele se vor resimți și în 2027, cu efecte asupra locurilor de muncă, furnizorilor locali și securității alimentare”, avertizează organizația profesională.

Ce probleme reclamă fermierii din vestul țării

În opinia membrilor Alianței, intervenția Guvernului este necesară în contextul:

• afectării cumulate a culturilor de toamnă și a culturilor de primăvară, cu pierderi diferite de la o zonă la alta;
• epuizării rezervei de apă din sol și limitării posibilităților de irigare în zonele cu infrastructură insuficientă sau cu surse de apă cu debite reduse;
• reducerii producției de furaje și deteriorării pășunilor și fânețelor, cu impact direct asupra sectorului zootehnic;
• blocării fluxului de numerar al exploatațiilor și creșterii riscului de neplată față de bănci, societăți de leasing, furnizori de inputuri, proprietari de terenuri și bugetul de stat;
• dificultății asigurării resurselor necesare pentru lucrările și însămânțările din toamna anului 2026.

AAC cere evaluarea urgentă a pagubelor și despăgubiri pentru fermieri

„Seceta este inclusă între riscurile gestionate în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, iar pentru seceta pedologică MADR are rol principal. Deși OUG nr. 21/2004 reglementează declararea stării de alertă, despăgubirea fermierilor nu trebuie condiționată de această procedură”, se menționează în document.

Reprezentanții AAC solicită ca evaluarea pagubelor, sprijinul financiar și măsurile de protejare a lichidității fermierilor să fie inițiate imediat, prin instrumentele legale disponibile.

De asemenea, organizația cere convocarea urgentă a unei reuniuni de lucru cu organizațiile membre ale AAC și cu reprezentanții fermierilor din județele afectate, pentru prezentarea datelor din teren și stabilirea calendarului de evaluare, a surselor de finanțare și a condițiilor schemei de despăgubire.

„Răspunsul public trebuie să fie rapid, proporțional și construit în aceeași logică de solidaritate națională aplicată anterior altor regiuni agricole ale României”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

AAC cere un mecanism național predictibil pentru riscurile agricole

În același timp, Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că actuala criză confirmă nevoia unui instrument național funcțional și predictibil pentru gestionarea integrată a riscurilor agricole.

Organizația consideră că sumele corespunzătoare procentului de 3% reținut din plățile directe PAC ar trebui să stea la baza unui mecanism real de protecție, în condițiile în care intervenția DR-32 rămâne incertă.

„Totodată, este necesară lansarea intervenției DR-31 – contribuții financiare la plata primelor de asigurare. Despăgubirile post-dezastru sunt necesare, dar nu pot înlocui un sistem permanent de protecție a fermierilor în fața riscurilor climatice. Din acest motiv, solicităm reluarea de urgență a dialogului cu organizațiile reprezentative și prezentarea unui calendar clar pentru definitivarea, finanțarea și operaționalizarea acestor intervenții”, susține AAC.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională PRO AGRO, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).