FOTO-VIDEO | Moara de pe Bega care macină de peste un secol. Bijuteria industrială din Banat, readusă la viață de un fost mecanic / „Macină între 800 și 1.000 de kilograme pe oră, în funcție de calitatea grâului”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Moara de la Balinț, aflată la 20 de kilometri de Lugoj și 60 de kilometri de Timișoara, a fost construită în 1917, în timpul administrației austro-ungare, și este singura rămasă în județul Timiș care folosește puterea apei. Este, totodată, una dintre cele 14 mori vechi aflate încă în funcțiune în Banat.

Vezi galeria foto
21 poze

Moara nu doar că mai poate măcina grâu, ci a fost inclusă și într-un traseu turistic care le oferă vizitatorilor ocazia să intre în contact cu lumea industrială a vechiului Banat.

Moara, ajunsă la un moment dat într-o stare avansată de degradare, a fost cumpărată în 2008 de Petru Meszaros, în vârstă de 76 de ani, fost mecanic la Întreprinderea Elba din Timișoara, unde a lucrat în perioada 1965-1992. A fost nevoie de trei ani de muncă pentru a pune din nou pe picioare vechea instalație.

„Părinții mei au fost morari, la Bethausen. Un alt frate a avut o moară. Dar eu nu m-am ocupat de asta, ci am fost mecanic la întreprinderea Electrobanat din Timișoara. Am studiat mai mult în domeniul acesta. Nu are o tehnologizare mare, dar fiecare piesă are rolul ei. Dacă ceva nu e bun, nu mai funcționează restul. Trebuie puzzle cu puzzle”, a povestit, pentru G4Food, Petru Meszaros.

Petru Meszaros FOTO Ștefan Both

Un păienjeniș de curele, roți și utilaje vechi de peste 100 de ani

Moara de la Balinț este cu adevărat spectaculoasă. Vechea clădire este împânzită de un mecanism complex, care se întinde pe mai multe etaje. Un păienjeniș de curele pune în mișcare roți și utilaje, în timp ce grâul circulă prin interiorul instalației, trecând prin site și mașinării care încă funcționează.

Piesel sunt în mare parte originale, iar pe unele dintre ele se mai pot vedea și astăzi etichetele producătorilor. Unele au fost fabricate în 1900, la Fabrica Ganz din Budapesta, altele la Uzina Klug de Construcții de Mașini și Mori din Timișoara sau la Uzinele Magheru din Topleț, în perioada interbelică. Au fost înlocuite în principal părțile din lemn, care erau vechi și cariate.

„Istoria ei începe în perioada austro-ungară. În 1903 s-au construit stăvilarul și canalul de aducțiune, care au fost făcute manual, iar în 1917 moara a fost dotată cu utilaje și a început să funcționeze. Proprietarul a fost un anume Major, din apropiere de Budapesta. Prin alianță de familie, cineva s-a căsătorit cu o fată din familia Tocineanu, care avea o situație bună la Lugoj și care a dus mai departe povestea morii”, a spus Meszaros.

Moara istorică de la Balinț FOTO Ștefan Both

După instaurarea regimului comunist, moara a fost naționalizată, iar după Revoluția din 1989 foștii proprietari au încercat să o recupereze.

„Moara a fost naționalizată în 1947, iar după Revoluția din 1989 familia Tocineanu a cerut-o înapoi. El a murit în urmă cu trei ani, la vârsta de 94 de ani. Dar cei care s-au ocupat de mori în Banat s-au transformat după Revoluție într-o societate comercială, așa că statul nu a mai putut da înapoi moara. Eu am cumpărat-o de la această societate. Arăta destul de rău, era închisă și pe cale de dispariție. A durat mai bine de trei ani reconstrucția”, a mai declarat Petru Meszaros.

Poate măcina până la o tonă de grâu pe oră

Moara de la Balinț macină exclusiv grâu. Instalația este funcțională, însă în prezent proprietarul așteaptă o autorizație din partea Administrației Bazinale de Apă Banat pentru a putea folosi din nou apa Begăi.

„Moara are trei valțuri originale și unul adaptat. Este o moară de capacitate medie, macină între 800 și 1.000 de kilograme pe oră, în funcție de calitatea grâului, și este angrenată de forța apei. Turbina are o turație mai lentă, zdrobirile sunt mai fine și de aceea făina este de o calitate superioară. Are un consum de un metru cub de apă pe secundă”, a explicat proprietarul.

Moara istorică de la Balinț FOTO Ștefan Both

Punerea în funcțiune a întregului mecanism este spectaculoasă: odată ce este deschis stăvilarul, apa pune în mișcare turbina, iar apoi întregul sistem de curele, roți și utilaje începe să lucreze.

„Cum funcționează? Se dă drumul la stăvilar și tot ce înseamnă curele începe să funcționeze. E un mecanism complex, cu multe subansamble, elevatoare, site și altele. Se macină numai grâu. Pleacă de la coloană sus, intră în zona de curățare, prima dată se elimină pleava, după aceea este triorul pentru grâul spart, apoi coboară la primul utilaj, care bate grâul pentru a-l decoji. După aceea merge la un cilindru abraziv. Tot urcă și coboară prin benzi. Ulterior merge la perie, iar faza următoare este umezirea cu puțină apă. Apoi ajunge la măcinat și urcă înapoi la sită. Produsul bun este trimis la sac”, a explicat Meszaros.

Moara istorică de la Balinț FOTO Ștefan Both

Moara a devenit atracție turistică

Pe lângă salvarea morii, familia Meszaros a dezvoltat în fosta casă a morarilor o mică zonă turistică, una dintre puținele de acest fel din comunele din zonă. Aici au fost amenajate un restaurant, o sală pentru evenimente și o mică pensiune cu 12 locuri, care poartă numele „Moara cu Noroc”. Astfel, cei care ajung la Balinț în cadrul tururilor organizate pentru a descoperi vechea moară pot vedea îndeaproape cum funcționa industria morăritului în Banat și pot servi și o masă caldă.

Moara istorică de la Balinț FOTO Ștefan Both

În acest weekend, la „Moara cu Noroc” a avut loc și „Sărbătoarea Pâinii Noi a Maghiarilor din Banat”, un eveniment comunitar tradițional dedicat păstrării tradiției, binecuvântării pâinii noi și celebrării legăturilor dintre membrii comunității maghiare din Banat.