Care este „merdeneaua Clujului”? După scandalul merdenelelor din Piața Amzei, și Clujul vrea să copieze modelul / Plăcinta de la Topa, broscuțele, pălănețul și pită cu untură și ceapă, printre preparatele pentru care localnicii ar face cozi de zeci de oameni

După discuțiile aprinse din online despre celebra merdenea din Piața Amzei, întrebarea a ajuns și la Cluj: pentru ce produs ar sta clujenii la coadă?

O postare publicată pe pagina de Facebook Cluju.ro i-a provocat pe locuitorii orașului să aleagă, în propriile cuvinte, „merdeneaua Clujului”.

„Bucureștiul s-a unit pentru o merdenea. Clujenii pentru ce ar sta la coadă?”, au întrebat autorii postării, precizând că nu caută „cel mai fancy loc din oraș”, ci un produs simplu, cunoscut și iubit.

Iar răspunsurile au arătat rapid că, la Cluj, nu s-a conturat un singur câștigător. În schimb, au apărut zeci de produse, locuri și amintiri care spun ceva despre oraș.

„Merdeneaua Clujului” ar putea fi plăcinta de la Topa

„Merdeneaua Clujului este plăcinta de la Topa!”, a scris unul dintre participanții la discuție.

Alții au propus pălănețul, langoșul, kurtosul, covrigii de la Gigi, de pe Memo, sau plăcinta cu brânză și mujdei din Piața Mihai Viteazul.

Pălănețul a fost menționat de mai multe ori, inclusiv ca produs specific zonei. Un comentator a explicat:

„Clujul are ceva ce în alte regiuni nici nu știu ce înseamnă și e absolut delicios: PALANEȚUL (cu brânză cu mărar, varză sau chiar și cu gem).”

O altă persoană a propus pur și simplu: „Pentru pălăneț, zic eu. Sau o plăcintă pe lespede.”

De la Vărzărie și micii din Oser la piureul de castane de la Carpați

Pentru alți clujeni, răspunsul nu a fost o patiserie, ci un anumit preparat legat de un loc.

„Vărzăria, clar!”, a scris un comentator, în timp ce altul a rezumat opțiunile personale astfel: „Vărzăria sau micii din Oser”.

Au fost amintite și piureul de castane de la Carpați, prăjiturile și produsele de la cofetăria Carpați, dar și locuri sau preparate despre care comentatorii spun că nu le-au mai regăsit nicăieri.

„Vă mai aduceți aminte de cofetăria Opera?”, a întrebat o clujeancă, amintindu-și de „cele mai bune pateuri cu carne, cu ciuperci, cu pește”.

Un alt comentator și-a amintit de o plăcintărie de pe Doja și de „ciupercăria” de pe fosta stradă 6 Martie, unde, spune acesta, „la acele pateuri cu ciuperci, sigur ar fi coada”.

Pită cu untură și ceapă, dar și gusturile Clujului de acum 30 de ani

Unele răspunsuri au fost legate direct de nostalgie.

„Pită cu untură și cu ceapă. (La Music Pub, acum 30 de ani, eventual)”, a scris un comentator.

Un alt răspuns a propus preparatul de la Ceapa Ta: „Pită cu untură și cu ceapă”.

Nostalgia a adus în discuție și langoșurile cu zahăr pudră cumpărate „de la fereastră”, în pauza mare, pe „Petru Groza (Eroilor)”, dar și înghețata sau halvița „de la turcul de pe Pata”, amintite de mai mulți participanți.

„Nici măcar un langoș bun nu ai unde mânca”

Nu toate comentariile au fost nostalgice. Unii au criticat direct oferta actuală.

„Merdeneaua Clujului acum e Forneti, nici măcar un langoș bun nu ai unde mânca în orașul de 5 stele”, a scris un comentator.

Altul a rezumat situația astfel: „Sunt numai francize cu aluat congelat. Sau sunt necunoscute.”

În același timp, alți participanți au indicat locuri concrete unde încă se pot găsi produse tradiționale sau patiserie proaspătă: langoși și plăcinte în zona Pieței 1 Mai, plăcinte de la Stan și Bran sau produse de la Patiseria Ardelenească Napoca.

De la merdeneaua lui Nea Mihai la întrebarea: ce produs apără fiecare oraș?

Întrebarea lansată la Cluj vine după scandalul provocat de un videoclip realizat de Edmond Niculușcă, administratorul și cofondatorul localului La Mița Biciclista, în care acesta a vorbit despre patiseria lui Nea Mihai din Piața Amzei și despre clienții acesteia, numind „specie” persoanele care consumă merdenele cu margarină.

Videoclipul a stârnit reacții puternice, iar în 16 ore de la publicare a adunat peste 1.300 de comentarii pe Instagram și peste 300 pe Facebook.

Ulterior, reprezentanții La Mița Biciclista și-au cerut scuze, afirmând că modul în care a fost transmis mesajul în materialul video a fost greșit și că reacțiile puternice au fost îndreptățite.

La Cluj, însă, întrebarea despre „merdeneaua orașului” nu a produs un singur câștigător. A produs o listă întreagă de gusturi, locuri și amintiri: plăcinta de la Topa, broscuțele, pălănețul, covrigii, langoșurile, kurtosul, plăcintele de odinioară și, poate mai ales, acele preparate simple pe care oamenii le leagă de orașul lor.

Pentru că, până la urmă, „merdeneaua Clujului” pare să fie mai puțin un produs și mai mult o chestiune de memorie, cartier și nostalgie.