Ucraina vrea să-și tranziteze cerealele prin Republica Moldova / Planul îi neliniștește pe fermierii moldoveni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Posibila relansare a tranzitului cerealelor ucrainene pe calea ferată, prin Republica Moldova și România, provoacă îngrijorare în rândul agricultorilor moldoveni. Guvernul de la Chișinău consideră însă că noul coridor ar putea aduce milioane de euro economiei, fără să afecteze direct prețurile cerealelor locale, relatează RFI.

Ucraina caută rute de export mai sigure după intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor și navelor comerciale din zona Mării Negre. Una dintre variante presupune transportarea cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova, cu destinația Portul Constanța. Autoritățile ucrainene ar fi solicitat o reducere de 50% a tarifelor feroviare. Partea moldovenească analizează propunerea, dar cere garanții privind volumele transportate, astfel încât reducerea tarifelor să fie compensată printr-un trafic constant.

Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova, estimează că ruta ar putea asigura tranzitul a aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual. Cantitatea ar reprezenta aproape 10% din exporturile de cereale ale Ucrainei.

Fermierii moldoveni se tem de concurență și blocaje

Organizațiile agricultorilor din Republica Moldova avertizează că volumele mari ar putea pune presiune pe infrastructura feroviară, pe punctele vamale și pe capacitățile de transbordare. Exportatorii locali se tem că transporturile lor ar putea fi întârziate sau ar putea deveni mai scumpe. Există și temerea că prețurile mai mici ale cerealelor ucrainene ar putea afecta producătorii moldoveni. Cele două situații trebuie însă diferențiate. Tranzitul presupune transportarea mărfii pe teritoriul Republicii Moldova către o altă destinație, fără comercializarea acesteia pe piața locală. Importul înseamnă introducerea cerealelor pe piața moldovenească.

Premierul Vasile Tofan a respins ideea că tranzitul ar determina automat scăderea prețurilor cerealelor moldovenești. El susține că Republica Moldova nu trebuie să piardă posibilitatea de a obține venituri de milioane de euro din transportul mărfurilor ucrainene. „Să nu căutăm dușmani acolo unde nu sunt”, a declarat premierul pentru televiziunea publică moldovenească.

Tranzitul și importul, amestecate în spațiul public

Subiectul a căpătat și o componentă informațională. Tranzitul este prezentat uneori drept o deschidere necontrolată a pieței moldovenești pentru cerealele ucrainene. Cele două operațiuni sunt însă diferite din punct de vedere comercial și vamal.

Asta nu înseamnă că îngrijorările agricultorilor trebuie ignorate. Un volum foarte mare de marfă poate ocupa capacitatea căii ferate, poate aglomera terminalele și poate întârzia exporturile moldovenești. Riscul principal pentru producătorii locali ține, prin urmare, de accesul la infrastructură și de costurile logistice, nu neapărat de simpla prezență a cerealelor ucrainene în tranzit.

În același timp, prezentarea tuturor transporturilor drept importuri care ar urma să „inunde” piața poate alimenta artificial nemulțumirile și poate transforma o negociere economică într-un instrument de dezinformare.

Ucraina își reduce estimările privind exporturile

Necesitatea unei rute alternative a devenit mai urgentă după atacurile asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa. Ministerul Agriculturii din Ucraina și-a redus estimarea pentru exporturile de cereale din sezonul 2026-2027 de la 43 de milioane de tone la 38-40 de milioane de tone.

Peste 90% din cerealele ucrainene destinate exportului sunt transportate în mod obișnuit prin porturile maritime. Orice blocaj în Marea Neagră obligă Kievul să caute variante prin statele vecine.

Republica Moldova a mai asigurat tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022-2023. Ulterior, volumele au scăzut puternic, după redeschiderea unor rute maritime ucrainene. O nouă creștere a transporturilor poate aduce venituri suplimentare căii ferate și operatorilor logistici moldoveni, dar va necesita reguli clare, monitorizarea mărfurilor și protejarea accesului exportatorilor locali la infrastructură.