Asociația Patronatelor din Turism Delta Dunării cere decolmatarea de urgență a canalului Uzlina. Accesul spre mai multe localități turistice este îngreunat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Asociația Patronatelor din Turism (APT) Delta Dunării solicită decolmatarea în regim de urgență a canalului Uzlina, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Organizația avertizează că accesul către mai multe localități din rezervație este dificil, iar lipsa circulației apei poate afecta și resursa piscicolă, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio Constanța.

Președintele APT Delta Dunării, Daniel Ilușcă, a cerut Prefecturii Tulcea și Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) să intervină rapid pentru decolmatarea canalului Uzlina. Acesta este una dintre principalele căi de acces pentru turiștii care ajung în zona Murighiol și se deplasează către localități precum Mila 23, Uzlina, Caraorman și Letea, conform G4Media.

Potrivit lui Daniel Ilușcă, nivelul apei în zona lacului Uzlina a coborât la mai puțin de 50 de centimetri, ceea ce îngreunează circulația ambarcațiunilor. Reprezentantul patronatelor din turism susține că există inclusiv un utilaj pentru dragare în apropiere, la aproximativ 10 kilometri de zona în care ar fi necesară intervenția.

„Avem nevoie de intervenție imediată, fundamentată, pentru că prin acest canal și prin lacul Uzlina, unde nivelul apei probabil că are sub 50 de centimetri, se ajunge în localități ca Mila 23, Caraorman, Uzlina, Letea. Trebuie făcute lucrări pe situații de urgență”, a declarat Daniel Ilușcă.

APT avertizează asupra efectelor asupra peștelui

Problema nu este legată doar de accesul turiștilor și al localnicilor. APT susține că reducerea circulației apei poate avea efecte asupra ecosistemului și resursei piscicole.

„Lipsa circulației apei duce la eutrofizarea apei cu consecințele de rigoare”, a afirmat Ilușcă, care consideră că intervențiile punctuale în zonele critice ar putea proteja canalul și lacul Uzlina în următorii patru-cinci ani.

Reprezentantul APT consideră că ARBDD trebuie să identifice soluții pentru intervenții rapide, în special în zonele în care accesul este afectat de nivelul scăzut al apei.

Proiectul de decolmatare a Uzlinei a fost suspendat

Decolmatarea lacului și canalului Uzlina face parte dintr-un proiect inițiat de ARBDD în urmă cu mai mulți ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul ar fi trebuit finalizat până la sfârșitul acestui an, însă a fost suspendat anul trecut, în contextul deciziei de oprire a proiectelor care nu puteau fi finalizate în termen.

Actuala conducere a ARBDD intenționează să reia proiectul.

Daniel Ilușcă susține că refacerea studiului de fezabilitate și necesitatea obținerii unui acord de mediu au întârziat investiția. Potrivit acestuia, procedurile au dus la pierderea unei finanțări de aproximativ 30 de milioane de euro.

„Decolmatarea canalului și lacului Uzlina a fost un proiect superb”, a declarat președintele APT, care consideră că investiția ar fi avut beneficii atât pentru comunitățile din Deltă, cât și pentru turism.

ARBDD a aprobat lucrări pe alte două canale

Pe fondul nivelului scăzut al Dunării, ARBDD a anunțat recent aprobarea unor lucrări de decolmatare pe canalele Băltenii de Jos și Periteașca. Intervențiile au ca obiectiv menținerea accesului populației către comunități și al localnicilor către zonele în care desfășoară activități de pescuit.

Potrivit APT, o intervenție similară este necesară și în zona Uzlina, considerată un punct important pentru accesul către mai multe localități din Delta Dunării.

Proiecte pentru 150 de kilometri de canale

La sfârșitul anului 2020, ARBDD anunța lansarea a trei proiecte pentru decolmatarea a aproximativ 150 de kilometri de canale din rezervație. La acel moment, lucrările erau prezentate de conducerea administrației drept cele mai ample intervenții de acest tip din Delta Dunării din ultimele peste trei decenii.

Proiectele au fost însă contestate public de o parte dintre locuitori și autorități. Una dintre problemele invocate a fost lipsa unui sistem de modelare hidraulică a Deltei, care să permită identificarea curenților naturali ai apei și stabilirea intervențiilor astfel încât canalele să nu necesite decolmatare la intervale scurte.

Daniel Ilușcă afirmă că nivelul scăzut al Dunării a avut un impact asupra Deltei, însă consideră că efectele asupra întregii rezervații au fost mai reduse decât se anticipa.

Delta Dunării are o suprafață de aproximativ 5.800 de kilometri pătrați, iar nivelul Mării Negre rămâne un factor care influențează regimul hidrologic al zonei, chiar și în perioadele în care debitele Dunării sunt scăzute.