De ce te trezești dimineața cu abdomenul plat și seara pari „însărcinată”? Răspunsuri și soluții de la nutriționistul Tania Fântână

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Este una dintre întrebările pe care le aud foarte des, mai ales in aceasta perioada: „Dimineața mă trezesc cu abdomenul aproape plat, iar seara parcă sunt însărcinată. Ce se întâmplă cu mine?”. Și, dacă te regăsești în această situație, primul lucru pe care vreau să ți-l spun este că faptul că abdomenul este mai plat dimineața și mai proeminent seara nu înseamnă automat că te-ai îngrășat, că ai pus grăsime pe burtă sau că ai o inflamație în corp. De foarte multe ori, este pur și simplu rezultatul unei zile în care ai mâncat, ai băut, ai digerat și ai acumulat gaze și conținut intestinal.

Dimineața, după câteva ore fără mâncare, tubul digestiv este mai gol, nu mai avem aceeași cantitate de alimente și lichide în stomac și intestin, iar musculatura abdominală este relaxată. Pe parcursul zilei, fiecare masă adaugă volum, iar intestinul procesează ceea ce am mâncat. Unele alimente produc mai multe gaze, unele persoane au un tranzit mai lent, iar spre seară abdomenul poate deveni vizibil mai proeminent. Este normal ca abdomenul să nu arate la ora 20.00 exact ca la ora 7.00.

Problema apare atunci când diferența este foarte mare, apare aproape zilnic și este însoțită de senzație de presiune, gaze, crampe, eructații, constipație sau diaree. Atunci merită să ne uităm puțin mai atent la ceea ce se întâmplă.

Balonare sau „inflamație”?

Aici se face una dintre cele mai frecvente confuzii. Când spui „mă inflamez după ce mănânc”, de cele mai multe ori ceea ce simți este balonare sau distensie abdominală, nu neapărat o inflamație sistemică. Aici tot ceea ce citim in online ne afecteaza gandurile.

Balonarea este o senzație de abdomen plin, tensionat sau mărit, care poate apărea din cauza gazelor, a fermentației intestinale, a constipației, a anumitor alimente, a meselor foarte voluminoase sau chiar a felului în care mănânci. Inflamația sistemică este un proces biologic diferit și nu poate fi diagnosticată doar pentru că seara avem burta mai mare.

Foto Unsplash

Ce facem greșit?

Uneori problema nu este un singur aliment, ci felul în care arată întreaga zi alimentară. Mănânci foarte puțin dimineața, bei trei cafele, ajungi la prânz foarte flămândă, mănânci repede și mult, după-amiaza ciugulești câte ceva, iar seara apare o masă mare. Apoi te întrebi de ce abdomenul este foarte umflat. In plus de asta produsele de panificatie proaspete, abia scoase din cuptor baloneaza foarte mult, daca au drojdie.

Și viteza cu care mâncăm contează. Dacă mănânci pe fugă, vorbești mult în timp ce mănânci, bei cu paiul, mesteci gumă sau consumi multe băuturi carbogazoase, poți înghiți mai mult aer. Iar dacă peste toate acestea punem porții mari de legume crude, multe fructe, fasole, năut, dulciuri „fără zahăr” cu indulcitori, băuturi carbogazoase și mese foarte bogate în grăsimi, nu este greu de înțeles de ce abdomenul protestează seara.

Uneori facem și greșeala opusă: mâncăm prea puțin toată ziua și apoi încercăm să recuperăm seara. O masă foarte mare, consumată târziu și rapid, poate produce o distensie abdominală importantă chiar dacă alimentele sunt, în sine, perfect sănătoase.

Vă recomandăm să citiți și: Ai început să mănânci sănătos și te-ai constipat? Greșeala pe care o fac multe persoane, potrivit nutriționistului Tania Fântână

Trebuie să facem analize de intoleranțe?

Nu automat. Și aici aș fi foarte atentă, pentru că există foarte multe teste comerciale care promit să îți spună „la ce alimente ești intolerantă”, dar rezultatul lor nu înseamnă neapărat că ai o intoleranță alimentară reală.

Dacă observi că balonarea apare în mod repetat după anumite alimente și există și alte simptome digestive, merită să discuți cu medicul și să investighezi țintit. De exemplu, intoleranța la lactoză, boala celiacă sau alte probleme digestive pot necesita evaluare medicală specifică. Nu aș începe însă prin a scoate 20 de alimente din alimentație doar pentru că un test comercial spune că „nu le tolerezi”.

Uneori este mult mai util să faci câteva săptămâni un jurnal alimentar simplu: ce ai mâncat, cât ai mâncat, cât de repede ai mâncat, cum a fost tranzitul și ce simptome au apărut. Dacă există un tipar, acesta poate fi mult mai valoros decât o listă interminabilă de alimente „interzise”.

Cum mâncăm ca să reducem abdomenul umflat?

În primul rând, nu încerca să mănânci cât mai puțin. Dacă ai observat că te balonezi, tentația este să reduci drastic cantitatea de mâncare. Dar mesele foarte mici, urmate de o masă mare seara, pot face lucrurile mai rele.

Încearcă să ai mese relativ regulate și porții moderate. Mănâncă mai încet și mestecă bine. Nu este nevoie să bei litri de apă în timpul mesei, dar nici să eviți apa de teamă că „diluează acidul gastric”. Hidratează-te pe parcursul zilei și acordă atenție tranzitului intestinal.

Dacă te balonează cantitățile mari de crud, nu este obligatoriu să mănânci salate uriașe. Poți folosi mai multe legume gătite: dovlecel, morcov, ardei copt, vinete, fasole verde, dovleac. Uneori intestinul tolerează mai bine o porție moderată de legume gătite decât un bol foarte mare de crud.

Ai grijă și la cantitățile de leguminoase. Năutul, fasolea și lintea sunt alimente foarte bune, dar dacă nu ești obișnuită cu ele sau le consumi în cantități mari, pot produce gaze. Începe cu porții mici, clătește bine conservele și crește cantitatea treptat, dacă le tolerezi.

Și nu uita de constipație. Uneori ceea ce numim „balonare” este, de fapt, un intestin care nu se golește suficient de regulat. Dacă ai scaune rare, tari sau cu efort, merită să rezolvi mai întâi această problemă, nu doar să scoți alimente din dietă.

Nu consuma paine cruda daca observi ca te umfla foarte tare apoi.

Uneori nu este vorba despre intoleranță, ci despre cantitate. Poți tolera foarte bine merele, perele, pepenele, fructele uscate, fasolea sau hummusul, dar dacă într-o singură zi mănânci cantități mari din toate, este posibil ca intestinul să nu fie la fel de fericit.

La fel se poate întâmpla cu produsele „fără zahăr”. Unele conțin polioli precum sorbitol, manitol sau xylitol, care pot provoca gaze și diaree la unele persoane, mai ales în cantități mari. Iar băuturile carbogazoase (inclusiv apa minerala) pot accentua senzația de abdomen umflat fără ca tu să ai vreo „intoleranță”.

De aceea, înainte să declarăm că nu mai putem mânca gluten, lactate, fructe, leguminoase și încă zece alimente, merită să ne uităm la porție, frecvență și combinația alimentelor.

Când este cazul să ne îngrijorăm?

O balonare care apare din când în când, variază pe parcursul zilei și se ameliorează după eliminarea gazelor sau după scaun este, de obicei, mult mai puțin îngrijorătoare decât o distensie abdominală nou apărută, persistentă și progresivă.

Merită să discuți cu medicul dacă balonarea persistă și se agravează sau dacă apare împreună cu dureri abdominale importante, vărsături, sânge în scaun, diaree persistentă, constipație severă, febră, scădere inexplicabilă în greutate, pierderea poftei de mâncare ori o schimbare semnificativă și persistentă a tranzitului. De asemenea, dacă abdomenul rămâne constant foarte umflat și nu mai observi deloc variația obișnuită de dimineață până seara, merită evaluat.

Ce aș face eu, concret?

Aș începe cu lucrurile simple înainte să elimin jumătate din frigider si sa ma gandesc la toate afectiunile posibile sugerata de AI. Aș urmări timp de câteva săptămâni când apare balonarea, ce cantități am mâncat și cum a fost tranzitul. Aș evita mesele foarte mari și foarte târzii, aș mânca mai încet, aș reduce băuturile carbogazoase și aș observa dacă anumite produse „fără zahăr” îmi fac rău. Aș păstra fibrele în alimentație, dar le-aș crește treptat și aș alterna legumele crude cu cele gătite. Și, foarte important, m-aș asigura că beau suficient și că fac mișcare zilnic.

Iar până atunci, poate cel mai bun lucru pe care îl putem face este să nu ne mai certăm corpul pentru faptul că a mâncat, a băut, a digerat și a trăit o zi întreagă.