Aproximativ o treime din terenurile agricole ale lumii este responsabilă pentru aproape două treimi din pierderea biodiversității și din reducerea capacității naturale de stocare a carbonului, arată un studiu publicat în revista Nature Food. Cercetătorii spun că identificarea acestor „puncte fierbinți” ar putea permite măsuri țintite, cu beneficii importante atât pentru climă, cât și pentru natură.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Leiden University, care au analizat la nivel global legătura dintre utilizarea terenurilor agricole, biodiversitate, stocarea carbonului și diferitele produse alimentare.
Agricultura ocupă peste 40% din suprafața locuibilă a Pământului și are un rol major atât în schimbările climatice, cât și în pierderea biodiversității. Însă impactul nu este distribuit uniform.
Folosind hărți de înaltă rezoluție, cercetătorii au arătat că aproximativ două treimi din pierderea biodiversității și a capacității naturale de stocare a carbonului provin de pe doar o treime din terenurile agricole existente.
Cele mai importante zone identificate sunt:
Potrivit autoarei principale a studiului, Baoxiao Liu, aceste regiuni sunt caracterizate fie prin agricultură foarte intensivă, fie prin transformarea unor ecosisteme bogate în biodiversitate și carbon, precum pădurile tropicale, în terenuri agricole.
„Acestea sunt, în principal, regiuni în care agricultura este foarte intensivă sau unde aceasta se desfășoară în ecosisteme care stochează în mod natural cantități mari de carbon și sunt foarte bogate în biodiversitate. Atunci când aceste zone sunt transformate în terenuri agricole, ambele valori se pierd simultan”, explică cercetătoarea.
Studiul nu a analizat doar distribuția geografică a impactului, ci și contribuția diferitelor produse alimentare.
Rezultatele arată că produsele provenite din creșterea bovinelor, în special carnea de vită și laptele, au cea mai mare contribuție la impactul asupra mediului.
Potrivit cercetătorilor:
„Produsele de origine animală și, în special, cele provenite de la bovine au un impact disproporționat de mare. Bovinele necesită suprafețe întinse atât pentru pășunat, cât și pentru cultivarea furajelor”, explică Baoxiao Liu.
Autorii spun că este primul studiu care cartografiază simultan, la nivel global și la o rezoluție ridicată, atât pierderea biodiversității, cât și reducerea stocării naturale a carbonului și le corelează cu diferitele produse agricole.
Până acum, majoritatea cercetărilor au analizat separat cele două componente sau au utilizat hărți mult mai puțin detaliate.
Concluzia cercetătorilor este că intervențiile concentrate asupra unui număr relativ redus de terenuri agricole și asupra produselor cu cel mai mare impact ar putea aduce beneficii importante pentru climă și biodiversitate.
Printre soluțiile propuse se numără:
„Pierderile pe care le observăm reprezintă, de fapt, și câștiguri potențiale. Agricultura poate fi nu doar parte a problemei, ci și o parte importantă a soluției pentru combaterea simultană a crizei climatice și a celei privind biodiversitatea”, a concluzionat Baoxiao Liu.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți