Roberto Pieroni a investit într-o vie din Delta Dunării/ Azi a ajuns să exporte vinul ”La Sapata” în SUA, Elveția și Japonia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Roberto Pieroni a venit pentru prima dată în România în 2005, înainte de aderarea țării la Uniunea Europeană. Cinci ani mai târziu, a investit într-o mică plantație de vie din Somova, iar astăzi Crama La Sapata se întinde pe 24 de hectare și produce până la 100.000 de litri de vin pe an.

Jumătate din producție este vândută în România, în principal în HoReCa, iar cealaltă jumătate ajunge la export, în special sub forma unor soiuri românești precum Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră.

La început, Pieroni a început să investească în agricultură, mai întâi în cultura mare și în producția de cereale. În 2010, direcția sa de business s-a schimbat, după o discuție cu prietenul său Roberto Di Filippo, oenolog în Italia și reprezentant al celei de-a doua generații a unei crame din Umbria.

Cei doi au început să caute o zonă din România în care să poată dezvolta o afacere viticolă. Au vizitat mai multe podgorii, inclusiv regiuni consacrate precum Dealu Mare, însă Dobrogea le-a atras cel mai mult atenția.

Peisajul din apropierea Deltei Dunării le-a amintit de Umbria, regiunea italiană din care proveneau, iar apropierea de Biosfera Deltei Dunării a oferit un avantaj suplimentar.

„Eu am venit în România prima dată în 2005, înainte să intre în Uniunea Europeană. Am avut încredere că România va intra în UE şi am venit aici din curiozitate. După aceea am făcut câteva investiţii şi m-am ocupat de agricultură, în prima fază de cultura mare, de cereale, şi după, în 2010, împreună cu Roberto Di Filippo, care este oenolog în Italia, a doua generaţie dintr-o cramă din Umbria, am investit într-o vie”, a povestit Roberto Pieroni pentru emisiunea ZF Agropower.

Investiția a pornit de la o vie veche, din perioada comunistă

În 2010, cei doi au cumpărat câteva hectare de vie veche, plantată în anii ’80, și au început să construiască de la zero o cramă de nișă în Somova.

Plantația inițială era formată din trei hectare de Băbească Neagră, un hectar de Merlot și două hectare de Aligoté. Primul an de vinificație a fost 2011.

De atunci, investiția s-a extins constant, iar suprafața cultivată a ajuns la 24 de hectare.

Crama a fost construită astfel încât să păstreze o legătură vizibilă cu teritoriul în care se află. Clădirea este acoperită cu stuf, iar culorile folosite – albastru, alb și verde – sunt inspirate de specificul zonei și de comunitatea lipovenească.

„Ne-am identificat cu zona, respectând şi păstrând specificul Deltei. Avem prima cramă care este acoperită cu stuf şi am folosit culorile albastru, alb şi verde, specifice zonei, culorile lipoveneşti”, a explicat fondatorul Cramei La Sapata.

Pentru antreprenorul italian, Delta Dunării este unul dintre marile avantaje ale regiunii și un element important în povestea brandului.

„La Sapata”, un brand construit în România

Numele cramei are, la rândul său, o poveste legată de România.

Brandul La Sapata pornește de la cuvântul românesc „a săpa”, căruia Pieroni i-a dat o semnificație aparte. Potrivit antreprenorului, numele face legătura și cu o cetate din perioada romană și dacică, devenind astfel un punct de întâlnire simbolic între istoria României și originile italiene ale fondatorului.

Investițiile realizate în vie și în cramă se ridică la câteva milioane de euro. Dezvoltarea a fost finanțată din fonduri proprii, subvenții și fonduri europene, inclusiv pentru reconversia și replantarea viței-de-vie și pentru modernizarea unei părți a plantației.

Strategia antreprenorului a fost însă una prudentă, fără investiții făcute doar pentru creșterea artificială a capacității.

„N-am făcut niciodată investiţii de care nu aveam nevoie. Asta este ideea noastră, principiul nostru: n-am suprainvestit”, a spus Roberto Pieroni.

Soiurile românești sunt cartea de vizită a cramei

Plantația La Sapata este dominată de soiuri românești, care reprezintă și principalul atu al cramei pe piețele externe.

În portofoliu se află Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră, alături de Aligoté, Merlot și, mai nou, Rkatsiteli.

Merlotul se regăsește doar în via veche, în timp ce Aligoté este cultivat în podgoria Sarica-Niculițel. Deși este un soi originar din Burgundia, Aligoté are o istorie îndelungată în România și este considerat aproape un soi autohton.

Vinul alb reprezintă aproximativ 70% din producția cramei, fiind realizat în principal din Aligoté, Fetească Regală și Rkatsiteli. Vinurile roșii sunt produse din Băbească Neagră și Fetească Neagră, iar aproximativ 10-15% din strugurii destinați vinurilor roșii sunt folosiți pentru producția de roze.

Până la 100.000 de litri de vin pe an, jumătate pentru export

Crama La Sapata poate produce anual până la 100.000 de litri de vin, însă strategia nu este orientată către obținerea celui mai mare volum posibil, ci către menținerea unei calități ridicate.

Producția medie este de 7,5-8 tone de struguri la hectar.

„Vinificăm până la 100.000 de litri pe an. Avem o producţie medie de struguri de 7,5-8 tone/hectar, vrem calitate, nu cantitate”, a declarat Pieroni.

La export, vinurile produse în apropierea Deltei Dunării ajung în Statele Unite, Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Germania, Elveția și Japonia.

Pe piețele externe, cele mai căutate sunt soiurile românești, în special Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră, alături de Aligoté.