Eurostat: România, Grecia și Cipru, pe ultimele locuri în UE la agricultura de precizie. Doar 43% dintre fermele europene au acces la internet

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Procesul de digitalizare și modernizare a agriculturii în Uniunea Europeană avansează cu viteze foarte diferite de la o țară la alta. În timp ce nordul și centrul Europei au îmbrățișat deja tehnologiile digitale de ultimă generație, fermele din România, Grecia și Cipru rămân la coada clasamentului european în ceea ce privește adoptarea agriculturii de precizie, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

La nivelul întregului bloc comunitar, doar 43% dintre ferme aveau acces la internet, iar aproximativ 18% din exploatațiile agricole utilizau tehnologii de agricultură de precizie. Cu toate acestea, din punct de vedere al suprafeței, cele 18% din ferme digitale gestionează împreună aproape 44% din totalul terenului agricol al UE, semn că tehnologia este adoptată cu precădere de marii fermieri.

Discrepanțe majore în UE. De la 1% la peste 75% rată de adoptare a tehnologiei

Ecartul dintre statele membre este masiv în privința agriculturii de precizie:

• Liderii digitalizării: Luxemburg, Finlanda și Estonia raportau că peste 75% din fermele lor folosesc tehnologii de precizie.

• Codașii Europei: La polul opus se află Cipru (cu doar ~1%), urmat de Grecia și România (unde rata de adoptare se situează între 10% și 15%).

Măsurată prin infrastructura de bază, conectivitatea la internet atinge cote de peste 90% în țări precum Danemarca, Germania, Slovacia, Letonia, Cehia și Austria.

Programe informatice, robotică și utilaje convenționale

Raportul Eurostat analizează și tipurile de tehnologii folosite de fermieri:

• Sisteme informatice de management (FMIS): Utilizate de 11% dintre fermele din UE. Franța este lider detașat la acest capitol, cu o rată de adopție de aproximativ 60%.

• Robotica agricolă: Mașinile autonome (care funcționează fără intervenție umană directă) sunt folosite în doar 7% din fermele europene, cel mai mare grad de utilizare fiind înregistrat în Țările de Jos (35%).

• Utilajele convenționale: Peste 84% din exploatațiile UE continuă să se bazeze pe utilaje clasice (tractoare, pluguri, semănători, pulverizatoare). Ponderi de aproape 100% au fost înregistrate în Polonia și Finlanda, în timp ce Slovacia (68%) și Grecia (65%) au raportat cele mai mici ponderi.

Proprietate unică vs. utilaje închiriate. Cum lucrează fermierii români

Modelul de deținere al echipamentelor agricole variază semnificativ:

• Proprietate unică: Aproximativ 35% dintre fermele din UE dețin în exclusivitate utilajele pe care le folosesc. Acest model este predominant în Irlanda și Slovenia (peste 83%).

• Echipamente partajate sau închiriate: Circa 27% dintre ferme combină utilajele proprii cu cele închiriate sau împărțite cu alți fermieri.

Fermele din România se bazează masiv pe modelul de închiriere și partajare a utilajelor convenționale de la alte exploatații, un model care este dominant și în Grecia sau Ungaria.