Șapte obiceiuri care pot crește glicemia / Lipsa somnului, modul în care sunt combinate alimentele și sedentarismul se numără printre factorii importanți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Menținerea glicemiei în limite normale nu depinde numai de eliminarea dulciurilor din alimentație. Somnul, mișcarea, programul meselor și modul în care sunt combinate alimentele pot influența felul în care organismul utilizează glucoza.

Creșterea glicemiei după masă este un proces normal, însă valorile foarte mari sau menținute pentru perioade îndelungate pot reprezenta o problemă, în special pentru persoanele cu diabet ori prediabet. Specialiștii consultați de publicația SheFinds au identificat șapte greșeli frecvente care pot destabiliza nivelul zahărului din sânge.

1. Somnul insuficient

Nopțile prea scurte sau somnul de slabă calitate pot reduce sensibilitatea organismului la insulină, hormonul care ajută glucoza să pătrundă în celule. Lipsa odihnei este asociată și cu o creștere a hormonilor de stres, ceea ce poate influența glicemia. Un program de somn regulat este, prin urmare, o componentă importantă a unui stil de viață sănătos.

2. Mesele neregulate

Mesele neregulate pot determina unele persoane să consume ulterior porții mai mari și mai bogate în carbohidrați. În aceste situații, glicemia poate crește rapid după masă. Totuși, efectele diferă de la un organism la altul, iar sărirea unei mese nu provoacă automat hiperglicemie.

Pentru persoanele tratate cu insulină sau cu anumite medicamente pentru diabet, omiterea ori amânarea unei mese poate provoca, dimpotrivă, o scădere periculoasă a glicemiei. Din acest motiv, Institutul Național pentru Diabet și Boli Digestive și Renale din SUA recomandă stabilirea programului meselor în funcție de tratament, activitatea fizică și indicațiile medicului.

3. Lipsa activității fizice

Mușchii folosesc glucoza pentru a produce energie. Atunci când o persoană rămâne inactivă după masă, zahărul poate rămâne mai mult timp în sânge. Chiar și o plimbare ușoară poate ajuta organismul să utilizeze mai eficient glucoza.

Mișcarea regulată îmbunătățește sensibilitatea la insulină și contribuie la prevenirea diabetului de tip 2. Recomandarea generală este acumularea a cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, adaptată stării de sănătate.

4. Consumul frecvent de carbohidrați rafinați

Pâinea albă, produsele de patiserie, cerealele îndulcite și gustările ultraprocesate conțin, de regulă, puține fibre și sunt digerate rapid. Astfel, glucoza ajunge într-un timp scurt în sânge.

Carbohidrații nu trebuie însă eliminați complet. Contează tipul acestora, cantitatea consumată și alimentele alături de care sunt servite. Variantele integrale și cele bogate în fibre determină, în general, creșteri mai lente ale glicemiei.

5. Băuturile îndulcite

Sucurile carbogazoase, băuturile energizante, cafeaua cu siropuri, unele băuturi pentru sportivi și chiar sucurile de fructe pot furniza cantități importante de zahăr. În lipsa fibrelor, zahărul din lichide este absorbit rapid.

Apa și ceaiurile neîndulcite sunt alternative mai potrivite. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, înlocuirea băuturilor îndulcite cu apă ajută și la reducerea aportului de calorii.

6. Prea puține fibre

Fibrele încetinesc digestia și absorbția carbohidraților, contribuind astfel la o creștere mai lentă a glicemiei. Surse bune sunt legumele, fasolea, lintea, ovăzul, fructele de pădure, semințele și cerealele integrale.

Creșterea aportului de fibre trebuie făcută treptat, însoțită de un consum suficient de apă, pentru a evita disconfortul digestiv.

7. Consumul carbohidraților fără proteine sau grăsimi sănătoase

O gustare formată numai din carbohidrați poate fi digerată mai repede. Asocierea acestora cu o sursă de proteine sau de grăsimi nesaturate poate încetini digestia și poate tempera creșterea glicemiei. Fructele pot fi combinate cu iaurt natural ori nuci, iar pâinea integrală cu ouă, avocado sau unt de arahide fără zahăr.

Răspunsul glicemic este însă diferit de la o persoană la alta și este influențat de porții, stres, activitate fizică și tratamente. Persoanele care observă valori constant ridicate nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe modificări alimentare, ci să solicite evaluarea unui medic.