Fermierii pierd zeci de milioane de euro după prelungirea interdicției la exportul de ovine

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Decizia Comisiei Europene de a prelungi până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe a declanșat o criză de proporții în rândul crescătorilor de animale, relatează BusinessEdge. Măsura restrictivă, menținută în urma confirmării unui nou focar de pesta micilor rumegătoare în județul Mureș, limitează sever și livrările către statele membre ale Uniunii Europene, punând în pericol unul dintre cele mai competitive sectoare ale zootehniei românești.

Prăbușirea prețurilor și pierderile financiare din ferme

Blocarea canalelor de export a provocat o scădere dramatică a prețurilor pe piața internă. Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis din Botoșani, avertizează că prețul pentru animalele vii a scăzut accentuat de la 21 de lei la doar 14 lei pe kilogram. Conform calculelor asociației, această diferență le produce crescătorilor pierderi directe de aproximativ 58 de milioane de euro, însă impactul total estimat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ar putea atinge chiar 300 de milioane de euro.

Dumitru Andreșoi, președintele Asociației „Dacia” din Hunedoara, completează tabloul sumbru și afirmă că blocarea mișcărilor către centrele de colectare a împins ofertele din piață chiar și până la pragul critic de 10 lei pe kilogram, în condițiile în care în primăvară prețul depășea 26 de lei.

Revoltă împotriva autorităților pentru lipsa unui plan de eradicare a epidemiei

În acest context, reprezentanții fermierilor acuză conducerea ANSVSA de gestionare defectuoasă și cer demisia președintelui instituției, Alexandru Bociu. Organizațiile profesionale, printre care și Federația Națională ROMOVIS, susțin că autoritățile nu au transmis Comisiei Europene un plan coerent și etapizat de eradicare a pestei micilor rumegătoare, fapt ce a determinat executivul european să mențină blocajul.

De asemenea, crescătorii solicită o radiografie clară a situației epidemiologice, acuzând o lipsă de transparență privind animalele asimptomatice care au dezvoltat anticorpi, semn al unei posibile imunizări naturale. În privința contractelor externe aflate în derulare, exportatorii speră să invoce clauza de forță majoră pentru a evita penalitățile, deși există riscul major ca parteneri strategici, precum Algeria, să se reorienteze definitiv către alte piețe.

Carantină națională și reguli dure impuse de ANSVSA

Ca reacție la extinderea crizei, ANSVSA a instituit un set de măsuri stricte de urgență la nivel național pentru a limita răspândirea virusului. Printre acestea se numără impunerea unei carantine naționale de 30 de zile care suspendă mișcarea ovinelor și caprinelor, cu singura excepție a transporturilor directe către abatoare, aprobate prin solicitare scrisă.

De asemenea, s-a interzis pășunatul în zonele afectate sau utilizarea aceleiași pășuni de către mai mulți crescători, s-au activat filtre rutiere stricte cu intervenție rapidă și s-au impus obligații clare primăriilor și gestionarilor fondurilor de vânătoare pentru colectarea și neutralizarea carcaselor.

Dependența de piețele externe și riscul falimentului generalizat

Reluarea rapidă a exporturilor rămâne o condiție vitală pentru supraviețuirea acestui sector economic. România deținea poziția de lider la exportul de ovine din Uniunea Europeană, cu un șeptel raportat de peste 15 milioane de capete și o creștere masivă a sacrificărilor și a producției de carne înregistrată în 2025.

Cum consumul intern din România este extrem de redus și nu depășește pragul de 3 kilograme per locuitor anual, fiind concentrat aproape exclusiv în perioada sărbătorilor pascale, crescătorii locali depind în totalitate de piețele externe pentru a-și putea valorifica producția și a evita falimentul generalizat al fermelor.