Cercetătorii de la Harvard reanalizează „mitul paharului de vin roșu”. Ce efecte are, de fapt, alcoolul asupra organismului / Peste 60 de boli sunt legate de consum

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Un pahar de vin roșu pe zi este bun pentru inimă.” Este una dintre cele mai răspândite idei despre alcool și sănătate, susținută de-a lungul timpului inclusiv de unele studii observaționale. Alte cercetări au ajuns însă la concluzii diferite și au avertizat că orice cantitate de alcool poate implica riscuri. O nouă analiză amplă a dovezilor disponibile încearcă să explice de unde vin aceste rezultate contradictorii și ce știm, de fapt, despre efectele alcoolului asupra organismului, potrivit News.ro.

Cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și Center for Addiction and Mental Health au revizuit un număr mare de studii despre consumul de alcool, efectele acestuia asupra sănătății și posibilele surse de eroare care pot influența concluziile cercetărilor.

Analiza actualizează evaluări utilizate inclusiv pentru estimările globale privind povara bolilor, precum studiile Global Burden of Disease și rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății privind alcoolul și sănătatea.

De unde a apărut ideea că puțin alcool ar putea proteja inima

Cercetătorii au analizat atât cantitatea medie de alcool consumată, cât și tiparele de consum, adică frecvența și situațiile în care oamenii beau.

În același timp, au comparat rezultatele studiilor observaționale clasice cu cele obținute prin randomizare mendeliană, o metodă care folosește informații genetice pentru a analiza mai riguros relațiile dintre factorii de risc și apariția bolilor.

Potrivit lui Sinclair Carr, doctorand în Departamentul de Epidemiologie al Harvard T.H. Chan School of Public Health și prim autor al studiului, cercetările bazate pe randomizare mendeliană au schimbat semnificativ perspectiva asupra presupuselor beneficii ale alcoolului, în special în cazul bolilor cardiace și al accidentului vascular cerebral ischemic.

Multe dintre aceste studii genetice nu au identificat o asociere între consumul de alcool și un risc mai redus de boli cardiace sau accident vascular cerebral ischemic.

Tocmai din astfel de rezultate s-a răspândit ideea că un pahar de vin roșu pe zi ar putea fi benefic pentru inimă.

Poate că nu vinul este explicația

Autorii analizei avertizează că unele dintre efectele aparent favorabile observate în studii ar putea avea alte explicații.

Persoanele care consumă moderat alcool pot avea, de exemplu, un statut socioeconomic mai bun sau o alimentație mai sănătoasă. Acești factori pot influența sănătatea și pot modifica rezultatele studiilor.

Cu alte cuvinte, asocierea dintre consumul moderat de alcool și un risc mai redus pentru anumite boli nu demonstrează automat că alcoolul este cel care produce efectul protector.

62 de boli pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool

Analiza, publicată în revista Addiction, arată că 62 de boli incluse în Clasificarea Internațională a Bolilor a OMS pot fi atribuite în totalitate consumului de alcool, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre consum excesiv.

Printre acestea se numără cardiomiopatia alcoolică, o boală a mușchiului cardiac, ciroza hepatică și sindromul alcoolic fetal.

Alcoolul este asociat și cu un risc crescut pentru mai multe boli infecțioase, inclusiv tuberculoză, pneumonie, infecție cu HIV și infecții cu transmitere sexuală.

Lista include și afecțiuni neinfecțioase, precum diabetul zaharat de tip 2, accidentul vascular cerebral, pancreatita, demența și mai multe forme de cancer.

În plus, consumul de alcool este asociat cu un risc mai mare de traumatisme și accidente, inclusiv accidente rutiere, căzături și acte de violență.

În cazul cancerului, cercetătorii spun că nu există un nivel sigur de consum

Concluziile sunt mai clare atunci când vine vorba despre cancer.

Potrivit autorilor, nu există un nivel sigur de consum de alcool în ceea ce privește riscul de cancer. Orice cantitate consumată crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer.

În cazul cancerului de sân, una dintre cele mai studiate forme de cancer în relație cu alcoolul, chiar și consumul unui pahar de vin o dată la două zile este asociat cu un risc mai mare de boală.

În același timp, aceeași cantitate ar putea avea un efect protector în cazul bolilor cardiace.

Această contradicție este unul dintre motivele pentru care cercetătorii spun că relația dintre alcool și sănătate este dificil de redus la o singură regulă.

Nu se poate vorbi despre un consum complet lipsit de riscuri, dar, potrivit analizei, nici nu există dovezi clare că nivelurile foarte reduse de consum sunt dăunătoare în absolut toate situațiile. Un risc mai mare pentru o boală poate apărea simultan cu un risc mai mic pentru o altă afecțiune.

Riscul nu este identic pentru fiecare persoană

Autorii atrag atenția că rezultatele studiilor descriu efectele observate la nivelul populației.

În cazul unei persoane, istoricul familial și predispoziția pentru anumite boli pot schimba modul în care trebuie interpretate riscurile.

De exemplu, un istoric familial de boli cardiovasculare sau de cancer poate influența balanța dintre potențialele riscuri și beneficii.

Vin, bere sau băuturi spirtoase? Tipul de alcool nu pare să conteze

Analiza nu a identificat dovezi științifice care să arate că tipul băuturii alcoolice modifică efectele asupra sănătății.

Potrivit cercetătorilor, alcoolul produce efectele analizate indiferent dacă este consumat sub formă de vin, bere sau băuturi spirtoase.

Așadar, ideea că vinul roșu ar avea un statut complet diferit față de alte băuturi alcoolice nu este susținută clar de dovezile analizate.

Ce se întâmplă în organism dacă reduci consumul de alcool

Una dintre concluziile importante ale analizei este că reducerea consumului sau renunțarea la alcool poate încetini evoluția unor afecțiuni și, în anumite situații, poate permite o recuperare parțială.

Cele mai evidente efecte sunt cele legate de riscurile acute. De exemplu, riscul unui accident rutier produs pe fondul consumului de alcool dispare atunci când persoana nu mai consumă alcool înainte de a conduce.

Există și dovezi provenite din studii randomizate care arată că reducerea consumului de alcool poate scădea tensiunea arterială, unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

Cercetătorii menționează și date care sugerează că o parte din reducerea volumului cerebral asociată consumului de alcool ar putea fi reversibilă după renunțarea la băuturile alcoolice.

De asemenea, riscul de cancer poate scădea după oprirea consumului.

Unele leziuni pot deveni ireversibile

Nu toate efectele alcoolului asupra organismului pot fi însă anulate.

În cazul unor boli cronice, leziunile pot deveni ireversibile. Autorii oferă exemplul afectării ficatului, unde o parte dintre modificări nu mai pot fi inversate.

Chiar și în aceste situații, reducerea sau oprirea consumului de alcool poate încetini progresia bolii.

Cercetătorii spun că mai sunt multe întrebări fără răspuns

Autorii analizei consideră că sunt necesare studii mai bine concepute pentru a clarifica relația dintre consumul redus de alcool și sănătate.

Studiile randomizate sunt considerate standardul de referință pentru evaluarea relațiilor cauzale, însă există o problemă etică evidentă: participanții nu pot fi obligați să consume alcool în scopul unei cercetări.

În schimb, oamenii de știință spun că pot fi realizate mai multe studii care să urmărească efectele reducerii consumului sau ale abstinenței