Persoanele cu diabet pot mânca prăjituri? Dr. Sorina Ispas (diabetolog) dezvăluie momentul zilei în care desertul afectează mai puțin glicemia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Persoanele cu diabet nu trebuie să se întrebe doar dacă au voie să mănânce o prăjitură, ci și când este cel mai potrivit moment pentru a consuma un desert. Dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, medic primar medicină de laborator, asistent universitar la Disciplina Anatomie, la Universitatea Ovidius, din Constanța și Vicepresedinte pe regiunea sud- est la Societatea Romana de Lifestyle Medicine, a explicat, pentru G4Food, faptul că momentul în care este consumată prăjitura poate influența semnificativ răspunsul glicemic și riscul apariției unor creșteri bruște ale glicemiei.

„În general, cea mai bună variantă este ca desertul să fie consumat la sfârșitul unei mese echilibrate sau imediat după masă, nu pe stomacul gol și nici ca gustare izolată între mese, cu excepția persoanelor care prezintă hipoglicemii între mese”, explică medicul pentru G4Food.

La finalul unei mese echilibrate, prăjitura nu-ți aruncă în aer glicemia

Specialista arată că o masă care conține proteine, grăsimi sănătoase și fibre – precum carne, pește, ouă, brânzeturi, leguminoase sau legume – încetinește absorbția carbohidraților din desert. În aceste condiții, creșterea glicemiei este mai lentă și mai redusă decât în cazul în care prăjitura este consumată singură.

În schimb, deserturile consumate pe stomacul gol pot determina o creștere rapidă a glicemiei, deoarece zahărul și făina albă sunt absorbite foarte repede. Cele mai mari vârfuri glicemice sunt produse, de regulă, de prăjiturile foarte dulci, cu mult sirop, foietajele, eclerele sau torturile cu creme bogate în zahăr.

Prăjiturile care conțin proteine și fibre au impact glicemic mai mic

La fel de importantă este și compoziția desertului. O prăjitură care conține nuci, brânză, iaurt sau alte ingrediente bogate în fibre și proteine are, în general, un impact glicemic mai redus decât un desert preparat aproape exclusiv din zahăr și făină albă. Chiar și așa, aceste variante trebuie consumate cu moderație, deoarece pot avea un conținut ridicat de calorii și carbohidrați.

Plimbarea, la finalul mesei, previne creșterea glicemiei

„Un obicei simplu poate contribui la un control mai bun al glicemiei după masă. O plimbare ușoară de 10-20 de minute efectuată după masă poate reduce creșterea glicemiei postprandiale, în special la persoanele cu diabet zaharat de tip 2”, spune dr. Sorina Ispas.

Totuși, recomandările nu sunt identice pentru toți pacienții. Momentul optim pentru consumul desertului depinde de tipul de diabet, tratamentul urmat, valorile glicemiei înainte de masă, dozele de insulină sau de alte medicamente administrate și nivelul de activitate fizică.

Monitorizarea glicemiei, esențială

Din acest motiv, monitorizarea glicemiei rămâne esențială. Persoanele care utilizează glucometre sau sisteme de monitorizare continuă a glicemiei pot observa cum reacționează organismul la același desert consumat în momente diferite. În multe cazuri, desertul mâncat la finalul mesei produce un vârf glicemic mai mic decât atunci când este consumat separat.

Prăjitura nu este total interzisă diabeticilor

Concluzia medicului este că prăjitura nu trebuie privită exclusiv ca un aliment interzis în diabet. Consumată ocazional, în cantitate mică, la finalul unei mese echilibrate și, ideal, urmată de o scurtă plimbare, aceasta poate face parte din alimentația unei persoane cu diabet. “În egală măsură contează tipul desertului, porția, asocierea cu restul mesei și răspunsul glicemic individual al fiecărui pacient”, declară dr. Sorina Ispas.