Noile tehnici genomice ar putea modifica efectele plantelor medicinale / România ar putea deveni un mare producător de ceaiuri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Noile tehnici genomice (NGT), aprobate recent la nivel european, stârnesc dezbateri și în România. În timp ce susținătorii lor spun că pot contribui la obținerea unor plante mai rezistente la schimbările climatice și cu un necesar mai redus de pesticide și îngrășăminte, cercetători și reprezentanți ai industriei plantelor medicinale atrag atenția că încă lipsesc studiile pe termen lung privind impactul asupra mediului și asupra resurselor genetice autohtone.

Specialiștii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău avertizează că, în timp, introducerea acestor plante ar putea influența patrimoniul vegetal al României și chiar proprietățile unor plante medicinale. În același timp, ei susțin că România are potențialul de a deveni unul dintre cei mai importanți producători de ceaiuri din lume, dacă își protejează și valorifică flora medicinală.

Parlamentul European a semnat, pe 17 iunie, acordul privind plantele obținute prin noile tehnici genomice, marcând ultimul pas în adoptarea legislației propuse de Comisia Europeană în 2023.

Cercetătorii: „Nu avem proba timpului”

Directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, Costel Vînătoru, avertizează că introducerea acestor plante în natură poate produce dezechilibre și poate afecta patrimoniul genetic al florei autohtone.

„Vorbim despre organisme care au fost modificate prin aceste metode ale biotehnologiei moderne și acestea, introduse în natură, afectează întreaga lume vegetală pentru că pot provoca dezechilibre, pot deveni invazive. Sunt afectate plantele prin polenizare pentru că, prin polenizare, practic, resursele genetice autohtone își pierd identitatea și pot să apară plante noi care au alte caracteristici. Nu sunt studii de impact pe o perioadă mai lungă de timp, de aceea spun că nu avem proba timpului. Aceste organisme obținute prin astfel de procedee, fie că vorbim de NGT sau OMG (organisme modificate genetic – n.r.), pot aduce bucurii sau speranțe cultivatorilor sau fermierilor, pentru că sunt niște plante poate mai rezistente, mai productive, dar nu avem studii serioase de impact, ce se întâmplă cu acestea introduse în mediu de-a lungul timpului”, a declarat, pentru AGERPRES, Costel Vînătoru.

Peste 200 de specii de plante medicinale sunt conservate la Buzău

Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău deține un patrimoniu de peste 20.000 de soiuri și resurse genetice vegetale, inclusiv legume, flori, plante aromatice și plante medicinale.

Reprezentanții instituției avertizează că introducerea noilor tehnici genomice ar putea afecta inclusiv acest patrimoniu.

„Avem peste 200 de specii de plante aromatice și medicinale, majoritatea sunt din flora spontană, autohtone, avem și plante de cultură, dar am adus aici, din flora spontană, multe varietăți de plante medicinale, de plante aromatice și încercăm să le păstrăm, să le conservăm, așa cum este specific cu băncii noastre, pe termen mediu și lung. O parte din acestea încercăm să le cunoaștem mai bine din punct de vedere biochimic în cadrul laboratorului, altele să vedem cum se comportă în cultură. Sunt plante valoroase în domeniul culinar, vorbim de plante melifere care asigură polen pentru albine și, nu în ultimul rând, știm că peste 8.000 de medicamente din farmacii au substanțe active din aceste plante. Ar fi păcat să pierdem acest tezaur pentru că nu am analizat foarte bine dacă se impune introducerea acestor plante obținute prin mutageneză țintită”, a precizat cercetătorul.

România ar putea deveni unul dintre cei mai mari producători de ceaiuri

Costel Vînătoru consideră că România are un potențial uriaș în domeniul plantelor aromatice și medicinale, insuficient valorificat în prezent.

„România ar fi trebuit să devină una dintre cele mai mari producătoare de ceaiuri din lume pentru că avem aceste resurse naturale și ar fi bine să dezvoltăm această industrie prin protejare, printr-o atenție deosebită acordată acestor plante. Ar putea deveni un culoar de nișă valoros pentru agricultura românească dacă am lua în calcul dezvoltarea plantelor aromatice și medicinale. În trecut, în România veneau foarte mulți bani din exportul de extracte sau chiar plante brute medicinale”, a mai spus Costel Vînătoru.

Unele plante medicinale sunt tot mai greu de găsit

Specialistul atrage atenția că numeroase plante cu efecte terapeutice dovedite au devenit tot mai rare în flora spontană, atât din cauza schimbărilor climatice, cât și a exploatării excesive.

În opinia sa, introducerea plantelor obținute prin mutageneză țintită ar putea accentua riscul de contaminare genetică.

„Să ne gândim la arnică, pentru că este o plantă care este apreciată mult de lumea medicală, de lumea științifică. Din păcate în România, a început să fie întâlnită din ce în ce mai rar. Noi încercăm să o conservăm, să punem la punct tehnologia de cultivare și de producere a semințelor. Varietățile de salvie din flora spontană, sunătoarea, o plantă care este apreciată de lumea medicală, gălbenelele. Vorbim de substanțe, de plante care conțin substanțe și unele sunt chiar foarte puternice. Ne gândim la boicil, care era un produs medical care a fost obținut dintr-o plantă otrăvitoare și care acum este pe cale de dispariție, spânzul, o plantă foarte puternică, cu o compoziție biochimică de excepție. Specialiștii au știut să extragă în laborator cantitățile necesare și să obțină un produs mult apreciat de lumea medicală. Pelinul care era prezent aproape în toate zonele țării, acum a început să fie din ce în ce mai rar. Aveam o varietate mare de mentă. Prin introducerea unei plante noi, prin mutații genetice controlate în timp, am putea să avem probleme, s-ar putea pierde resurse valoroase prin contaminare. Sunt foarte multe specii pe care le găsim foarte rar pentru că au fost exploatate nerațional”, a subliniat Costel Vînătoru.

Asociația Planta Romanica: pot fi modificate proprietățile terapeutice

Și reprezentanții Asociației Patronale Planta Romanica avertizează că plantele medicinale și aromatice nu pot fi tratate la fel ca plantele agricole obișnuite, deoarece modificările genetice pot influența compoziția chimică și efectele terapeutice.

Președintele organizației, Anca Daniela Raiciu, explică faptul că modificările genetice pot schimba concentrația substanțelor active și chiar eficiența produselor obținute din plante.

„O modificare genetică poate crește în concentrație un anumit metabolit, scade altul, se modifică raportul dintre substanțele active, se schimbă biodisponibilitatea, crește riscul toxicologic și se modifică efectul farmacologic.”

Ea oferă și exemple concrete.

„De exemplu, la mentă se poate modifica raportul mentol-mentonă și se schimbă calitatea uleiului volatil care se utilizează pentru ameliorarea anumitor tipuri de afecțiuni sau pentru aromaterapie. La levănțică se modifică raportul dintre linalol și acetat de linalil, substanțe active, se influențează profilul aromatic, dar și efectul pe care îl are levănțica de relaxare și calmare. La mușețel se modifică compuși precum apigenina și bisabololul și poate fi afectată activitatea antiinflamatoare pe care o poate avea mușețelul asupra anumitor tipuri de afecțiuni. La gălbenele se modifică carotenoidele, ceea ce duce la modificarea activității antiinflamatoare și cicatrizante, pentru că plantele medicinale și aromatice au foarte multe proprietăți terapeutice. Pe de altă parte, apare riscul apariției unor compuși nedoriți, pot apărea compuși noi în cantități neobișnuite, se schimbă profilul antioxidant, profilul antiinflamator, se modifică gustul, mirosul, stabilitatea produsului respectiv”, a declarat, pentru AGERPRES, Anca Daniela Raiciu.

Potrivit specialiștilor, dezbaterea privind utilizarea noilor tehnici genomice este abia la început, iar evaluarea efectelor asupra mediului și asupra patrimoniului vegetal al României va necesita cercetări pe termen lung înainte ca impactul lor să poată fi înțeles pe deplin.