STUDIU | 1 din 5 americani ia decizii legate de sănătate pe baza informațiilor de pe rețelele sociale, deși majoritatea nu le consideră credibile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Unul din cinci adulți din Statele Unite spune că ia decizii legate de sănătate pe baza informațiilor văzute pe rețelele sociale, chiar dacă aproape 80% dintre utilizatori consideră că aceste informații sunt false sau înșelătoare. Concluzia apare într-un studiu publicat în revista JAMA Network, citat de MedicalXpress, care a analizat comportamentul a peste 7.000 de adulți americani, relatează G4Media.

Cercetarea s-a bazat pe datele din ediția 2024 a sondajului Health Information National Trends Survey (HINTS), desfășurat pe un eșantion reprezentativ de 7.278 de persoane, care reflectă comportamentul a aproximativ 262 de milioane de adulți din SUA.

Rezultatele arată că aproximativ 88% dintre adulții americani folosesc rețelele sociale, iar majoritatea intră în contact cu informații despre sănătate. Aproape 70% participă la comunități online dedicate acestui domeniu, iar 85% spun că au distribuit sau au publicat informații personale ori generale despre sănătate.

Deși neîncrederea este ridicată, peste unul din cinci utilizatori recunoaște că își bazează deciziile privind sănătatea pe conținutul văzut pe platformele sociale. Fenomenul este mai frecvent în rândul persoanelor de peste 65 de ani și al comunității hispanice.

Autorii studiului atrag atenția că această contradicție între percepție și comportament poate avea consecințe serioase. Lipsa unui sistem unitar de verificare a informațiilor publicate pe rețelele sociale favorizează răspândirea dezinformării, iar recomandările medicale promovate de influenceri pot ascunde conflicte de interese sau pot fi lipsite de dovezi științifice. În unele cazuri, acest lucru poate conduce la autodiagnosticare, tratamente inutile sau amânarea consultului medical.

Cercetătorii subliniază că peisajul digital s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, iar studiile anterioare despre informarea medicală online au fost realizate înainte ca algoritmii și instrumentele bazate pe inteligență artificială să influențeze în mod decisiv conținutul afișat utilizatorilor.

Analiza a urmărit patru tipuri de comportamente: distribuirea de informații despre sănătate, participarea la comunități online, luarea deciziilor medicale pe baza conținutului din social media și nivelul de încredere în aceste informații. Cercetătorii au comparat, de asemenea, comportamentul persoanelor cu boli cronice, precum cancerul, bolile cardiovasculare sau afecțiunile psihice, cu cel al persoanelor fără astfel de probleme de sănătate.

Persoanele cu afecțiuni cronice folosesc rețelele sociale în proporție de 85,5%, însă sunt mai puțin dispuse să distribuie informații despre sănătate sau să se alăture grupurilor online. În același timp, participanții cu studii superioare și venituri mai mari au declarat mai frecvent că nu au încredere în informațiile medicale publicate pe aceste platforme.

Autorii concluzionează că rețelele sociale au devenit o sursă importantă de informare în domeniul sănătății și susțin că este nevoie de măsuri mai eficiente pentru verificarea informațiilor și limitarea dezinformării, inclusiv a celei amplificate de instrumentele bazate pe inteligență artificială.