FOTO-VIDEO | Atelierele de educație gastronomică pentru copii, forma de educație practică pe care mulți părinți o ignoră / Dana Burlacu Vistiernicu, food blogger și trainer culinar din Iași: „Copiii care gătesc sunt întotdeauna mai curioși și mai deschiși către gusturi noi”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atelierele de educație gastronomică pentru copii fac mai mult decât să predea o rețetă: îi ajută pe cei mici să devină mai curioși, mai autonomi și mai deschiși față de mâncare, inclusiv față de alimente pe care le refuzau înainte. Dana Burlacu Vistiernicu, food blogger la Prăjiturici și altele și trainer culinar cu peste un deceniu de experiență, organizează în fiecare sâmbătă astfel de ateliere la Soft&Grace, un studio de gătit din Iași, și spune că schimbarea pe care o vede la copii depășește cu mult bucătăria.

Atelierele de educație gastronomică și vârstele copiilor

Dana lucrează cu două grupe principale: 4 – 8 ani și 9 – 12 ani, și ajunge uneori, prin proiecte de tip „Școala Altfel”, „Săptămâna Verde” sau Erasmus, până la elevi de liceu. A ținut ateliere și cu copii de 2 – 3 ani, într-o grădiniță Montessori, ceea ce arată cât de devreme poate fi adaptat un atelier de educație gastronomică, dacă este gândit pe măsura vârstei.

Totul se adaptează în funcție de grup. Copiii mai mari lucrează cu rețete mai complexe, folosesc ustensile mai variate și au mai multă libertate la plită, cuptor, robot de bucătărie sau cuțite. Cei mici sunt fascinați tocmai de ce li se pare interzis în mod normal: cuțitul, mixerul, focul. Adolescenții se orientează după tendințe și vor să gătească asiatic sau mexican.

Ce câștigă copiii dintr-un atelier de educație gastronomică

Studiile internaționale confirmă ce Dana vede săptămână de săptămână. Programele de gătit pentru copii produc îmbunătățiri reale și măsurabile: copiii devin mai curioși față de alimente noi și mai deschiși să le guste; câștigă mai multă încredere în sine și în abilitățile din bucătărie; își îmbogățesc cunoștințele despre ingrediente, gusturi și tehnici simple; crește disponibilitatea față de legume și preparate refuzate anterior; devin mai autonomi și mai responsabili; își formează o relație mai sănătoasă cu mâncarea, fără teamă sau rigiditate. Un studiu pe copii de 9 – 10 ani a identificat creșteri în food literacy și în consumul de fructe, legume și mic dejun. După participarea la un program culinar, 78% dintre copii consumau mai multe fructe, 66% mai multe legume, iar 87% intenționau să gătească mai mult acasă (conform raportului Medical Research Archives)

„Copiii care gătesc frecvent sau participă la pregătirea mesei alături de adulți sunt întotdeauna mai curioși și mai deschiși către gusturi noi„, spune Dana. „Asta încercăm și noi să facem: să-i încurajăm să privească mâncarea ca pe o aventură și să exploreze fără teamă lumea gusturilor.”

Legumele de sezon intră mereu în meniu, chiar dacă nu sunt mereu primite cu entuziasm. „Dacă reușesc măcar să-i fac să guste, consider că este deja un pas important, pentru că familiarizarea cu un aliment nou necesită timp și răbdare.”

Atelierul de educație gastronomică și rolul părinților

Majoritatea atelierelor se desfășoară fără părinți, însă Dana îi încurajează mereu să continue experiența acasă. „Gătitul împreună creează amintiri prețioase și întărește legăturile dintre părinți și copii, dar și dintre bunici și nepoți.” Există și o piedică recurentă: părinți care evită să-i implice pe cei mici în bucătărie, invocând dezordinea, pericolul sau lipsa timpului. „Eu cred că beneficiile sunt mult mai importante decât inconvenientele de moment.”

Programele culinare care implică și părinții sunt asociate cu mai multă varietate alimentară în casă, cu o disponibilitate mai mare de a încerca legume și cu o mai bună încredere a părinților în gătitul sănătos.

Atelierele de educație gastronomică și tema risipei

Subiectul risipei alimentare nu lipsește. Dana spune că îl abordează dedicat în unele ateliere, dar că apar mereu, firesc, întrebări despre condimente, ingrediente mai puțin cunoscute, timpi de coacere și tehnici de preparare. Atelierul devine, fără să-și propună explicit, un spațiu de alfabetizare alimentară mai largă.

Proiectul „Plăcinte Povestite” și blogul

Dincolo de ateliere, Dana se ocupă de blogul Prăjiturici și altele, pe care recunoaște că l-a neglijat în ultima perioadă, prinsă de un proiect personal care o solicită în întregime: „Plăcinte Povestite”. Este un proiect dedicat recuperării rețetelor tradiționale de plăcinte din Moldova și poveștilor care le însoțesc. „Toată această muncă se va concretiza într-o carte pe care sper să o țin în mâini până la sfârșitul anului.”

Cum s-a schimbat food bloggingul

Dana Burlacu Vistiernicu activează în domeniu de 13–14 ani și vede transformarea de aproape. Dacă la început accentul cădea pe texte și fotografie, astăzi conținutul video domină, iar ritmul este mult mai alert. Publicul are tot mai puțină răbdare pentru materialele ample și preferă informațiile scurte și dinamice. „Există foarte mulți creatori de conținut gastronomic: unii extrem de talentați, creativi și bine pregătiți, iar alții care compensează lipsa pasiunii printr-un marketing foarte eficient„, spune ea.

Gătitul ca lecție de viață

Dana locuiește în comuna Bârnova, județul Iași, o localitate aproape de oraș unde spune că au reușit să construiască o comunitate tânără și active, oameni veniți de aiurea, apropiați treptat, care organizează mici evenimente comune.

Acasă, lecția a fost deja transmisă mai departe: „Dacă deprinderile culinare sunt formate încă din copilărie, ele devin un avantaj pentru întreaga viață. Copiii capătă mai multă încredere în propriile forțe, devin independenți și învață să facă alegeri mai bune.” Băieții ei gătesc, și e mândră de asta. Horia, student la Cluj, îi trimite uneori fotografii cu preparatele lui. „Pentru mine, acestea sunt unele dintre cele mai frumoase dovezi că am reușit să transmit mai departe dragostea pentru bucătărie.”

Atelierele de educație gastronomică, o formă de prevenție pentru obezitate

Obiceiurile alimentare formate în copilărie pot reduce, pe termen lung, riscul de boli cardiovasculare, diabet și cancer. Efectul se amplifică atunci când gătitul devine un ritual de familie: copiii care gătesc alături de părinți și bunici mănâncă mai variat, sunt mai deschiși către legume și dezvoltă o relație mai sănătoasă cu mâncarea. Iar contextul global face ca toate acestea să conteze cu atât mai mult: obezitatea infantilă s-a triplat în ultimele decenii, iar atelierul de educație gastronomică rămâne una dintre cele mai concrete și mai accesibile forme de prevenție pe care le avem la îndemână.