VIDEO Medicul Livia Apostol: „Pacientele care dezvoltă diabet gestațional nu au făcut nimic greșit” / Mesajul care poate lua povara vinovăției de pe umerii viitoarelor mame

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Diagnosticul de diabet gestațional este unul dintre momentele care provoacă cele mai multe temeri în timpul sarcinii. Multe femei se întreabă dacă au greșit cu ceva, dacă alimentația lor a contribuit la apariția problemei sau dacă ar fi putut face mai mult pentru a o preveni.

Invitată în podcastul „Fântâna de Sănătate”, de la G4Food, medicul specialist obstetrică-ginecologie și medicină materno-fetală Livia Apostol transmite însă un mesaj important pentru viitoarele mame: diabetul gestațional nu apare pentru că femeia însărcinată a făcut ceva greșit.

Diabetul gestațional poate influența dezvoltarea bebelușului

Potrivit medicului, nivelurile crescute ale glicemiei din timpul sarcinii au efecte atât asupra mamei, cât și asupra copilului.

„Diabetul gestațional influențează și bebelușul. Atunci când glicemia mamei crește, ajunge la făt mai multă glucoză prin transfer placentar, iar acest lucru determină o creștere a secreției de insulină la nivelul fătului. Insulina este un hormon de creștere, astfel că bebelușul poate începe să ia mai mult în greutate.

Greutatea devine o problemă atunci când depășește percentila 90. Noi evaluăm acest aspect la ecografie, atunci când analizăm dezvoltarea bebelușului. Un copil cu o greutate mai mare poate ridica probleme la naștere, iar în cazul unei nașteri vaginale cu un făt macrosom pot apărea complicații pe care ne dorim să le evităm. De aceea, controlul glicemic este foarte important”, a explicat Livia Apostol.

Riscul nu dispare întotdeauna după naștere

Specialista atrage atenția că efectele diabetului gestațional nu se limitează la perioada sarcinii.

„Diabetul gestațional nu este important doar pentru bebeluș, ci și pentru mamă. Femeile care dezvoltă diabet gestațional în timpul sarcinii au, la câțiva ani după naștere, un risc de 7 până la 10 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. Din acest motiv recomandăm o reevaluare la medicul diabetolog și după naștere.”

Monitorizarea ulterioară și adoptarea unui stil de viață echilibrat pot contribui la reducerea riscului și la depistarea din timp a eventualelor probleme metabolice.

„Pacientele care dezvoltă diabet gestațional nu au făcut nimic greșit”

Una dintre cele mai importante declarații făcute în cadrul podcastului a fost cea referitoare la sentimentul de vinovăție pe care îl resimt multe femei după primirea diagnosticului.

„Aș vrea să iau povara vinovăției de pe umerii mamelor, pentru că pacientele care dezvoltă diabet gestațional nu au făcut nimic greșit. Sarcina și hormonii de sarcină sunt cei care determină această rezistență crescută la insulină. Din punctul meu de vedere, important nu este de ce a apărut, ci cum îl gestionăm.”

Medicul subliniază că accentul trebuie pus pe gestionarea corectă a afecțiunii și pe colaborarea cu specialiștii care monitorizează sarcina.

Ce înseamnă gestionarea corectă a diabetului gestațional

Potrivit medicului, primul pas este monitorizarea atentă a glicemiei și stabilirea unui plan alimentar adaptat fiecărei paciente.

„Gestionarea corectă înseamnă o dietă echilibrată, monitorizare și colaborarea cu un medic diabetolog și un medic nutriționist, care să ofere un plan alimentar adecvat și să ajute la menținerea unui control glicemic optim.”

Contrar unei idei frecvent întâlnite, diagnosticul nu înseamnă eliminarea completă a tuturor alimentelor care conțin carbohidrați.

Mitul că femeile cu diabet gestațional nu mai au voie să mănânce nimic dulce

Livia Apostol spune că multe paciente intră în panică atunci când aud diagnosticul și cred că urmează luni întregi de restricții severe.

„De multe ori, pacientele își imaginează că diagnosticul de diabet gestațional înseamnă că nu mai au voie să consume nimic dulce sau că trebuie să elimine complet pâinea și carbohidrații. Realitatea este însă alta. În diabetul gestațional, și nu numai, contează foarte mult modul în care asociem alimentele.”

Cheia este alegerea unor combinații alimentare care să prevină creșterile bruște ale glicemiei.

„Carbohidrații ar trebui asociați cu o sursă de proteină, pentru a evita vârfurile glicemice. Din acest motiv este important să avem o alimentație cât mai echilibrată. În ritmul alert al vieții de zi cu zi, o viitoare mamă poate fi tentată să consume rapid un croissant și o cafea înainte de a pleca la serviciu sau la o consultație medicală. Tocmai aici putem interveni prin alegeri mai bune și prin asocieri alimentare corecte.”

Când alimentația nu mai este suficientă

Există și situații în care schimbările alimentare nu reușesc să mențină glicemia în limitele recomandate.

„Există însă situații în care alimentația nu este suficientă pentru controlul glicemiei. În aceste cazuri poate fi necesară administrarea insulinei, întotdeauna sub monitorizarea și recomandarea medicului.”