Lacrimi la Sancturul Nima. A murit Bumba, „cea mai iubită văcuță din lume”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O veste sfâșietoare a adus multă durere în comunitatea iubitorilor de animale din România. Reprezentanții Sanctuarului Nima au anunțat într-o postare pe rețelele sociale, trecerea în neființă a unei văcuțe simbol a refugiului, Bumba, care a pierdut lupta cu o boală necruțătoare: cancerul. Anunțul a declanșat un val uriaș de emoție și mesaje de condoleanțe pe rețelele sociale, mii de oameni considerând-o, pe bună dreptate, „cea mai iubită văcuță din lume”.

„Încă se simte ireal că Bumba noastră iubită nu mai este. Boxa goală din clinică, toate bagajele ei strânse și împachetate și durerea imensă din tot corpul și din tot sufletul ne reafirmă însă că așa e”, au transmis, devastați, membrii sanctuarului.

Degradarea fulminantă din ultimele zile

Deși Bumba suferea de cancer, evoluția bolii din ultima săptămână a fost extrem de agresivă, în ciuda unui efort medical titanic și a tratamentelor administrate.

• Miercuri: Bumba părea plină de viață și mânca cu poftă vlăstarii de mazăre proaspăt livrați, acesta fiind, de altfel, și ultimul filmuleț publicat de asociație.

• Joi și Vineri: Apetitul a început să scadă brusc. Antiinflamatoarele obișnuite au încetat să mai aibă efect, semn că boala avansa rapid.

• Sâmbătă: Văcuța a fost supusă unor terapii specifice avansate (cripto și chimioterapie). Pentru scurt timp, a dat semne de recuperare, reușind să mănânce mai bine.

• Duminică: Dimineața la ora 8:00, Bumba s-a prăbușit și nu s-a mai putut ridica. A urmat o mobilizare medicală ca într-o secție de terapie intensivă, cu ore în șir de perfuzii, terapie cu oxigen și o transfuzie masivă cu 6 litri de sânge.

Luni dimineață, analizele de sânge au confirmat scenariul cel mai negru: o inflamație acută în organism și o anemie severă pe care corpul nu o mai putea compensa, semne clare că metastazele au avansat invizibil, distrugând organe vitale.

Eliberarea de suferință

În ciuda suportului medical excepțional oferit de o echipă empatică și profesionistă, corpul Bumbei începuse să cedeze, iar riscul apariției escarelor de decubit și al durerilor insuportabile devenise iminent. În fața lipsei oricărei speranțe de recuperare, echipa sanctuarului, alături de cele mai apropiate persoane din viața văcuței, Diana, salvatoarea ei, și Raluca, o voluntară devotată din Cluj, au luat cea mai grea, dar și cea mai demnă decizie: eutanasierea, pentru a o feri de agonie.

„Deși ochișorul ei încă voia, corpul ei nu mai putea, iar durerile creșteau. Ne-am luat timp să ne luăm rămas bun. Am așteptat ca Bumba să fie liniștită și să se simtă mai bine, după încă un tratament perfuzabil și mult analgezic. Să înțeleagă că iubirea e mai puternică decât moartea. Că moartea nu este finalul.”

Două mugete slabe în loc de rămas bun

Momentele finale au fost de o încărcătură emoțională greu de descris în cuvinte. În timp ce anestezia începea să își facă efectul, Bumba a ascultat șoaptele și cuvintele pline de dragoste ale celor care au vegheat-o zi și noapte. Ca un ultim răspuns la iubirea primită, văcuța a scos două mugete slabe, după care a adormit pentru totdeauna.

„Au urmat momente când am simțit că se vor opri și inimile noastre. Aplecați peste trupușorul ei, ne-am lăsat acolo toate lacrimile de dor și neputință. […] Cu boticul ei în mâini, sărutând cel mai frumos ochișor de pe lume, care cu toată voința și puterea lui incredibilă, s-a închis pentru totdeauna”, au mai scris cei de la Sanctuarul Nima.

Bumba a trăit la Sanctuarul Nima maximul de viață pe care îl putea avea o văcuță, înconjurată cu respect și o afecțiune pe care puține animale din specia ei apucă să le cunoască în această lume.

Ce este NIMA, sanctuarul pentru animale de fermă

Fondat la 15 octombrie 2018, Sanctuarul Nima este primul refugiu din România dedicat animalelor de fermă și își desfășoară activitatea în comuna Brăduleț din județul Argeș, la poalele Munților Făgăraș. În prezent, sanctuarul găzduiește peste 140 de animale salvate, majoritatea fiind văcuțe (31) și porci (25), care trăiesc în siguranță pe o suprafață de 15 hectare, împărțită în 4 locații ce cuprind 27 de zone de locuire separate pentru 11 specii diferite și mai multe pășuni.

Numele refugiului a fost dat în onoarea uneia dintre primele sale locatare, văcuța Nima, care, după ce a suferit o fractură gravă la picior, a fost salvată dintr-o fermă de lactate și a trecut cu succes prin prima intervenție chirurgicală de specialitate realizată în România pentru această specie.

Ulterior, ea a pus bazele acestui proiect de suflet alături de salvatoarea sa, Doina Badea, cu care împărtășește, în mod simbolic, aceeași zi de naștere. Spațiul își menține porțile deschise pentru vizitatori și voluntari pe tot parcursul anului, primind grupuri mici de persoane în baza regulilor menționate pe pagina oficială.