Tot mai puține cereri pentru subvențiile APIA în Buzău. Fermierii spun că agricultura devine tot mai puțin atractivă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La finalul campaniei de depunere a cererilor de plată, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Buzău a anunțat o scădere atât a numărului de cereri depuse, cât și a suprafețelor declarate. Instituția pune această situație pe seama decesului unor fermieri, a scoaterii din circuitul agricol a unor terenuri și a consolidării exploatațiilor agricole, în timp ce agricultorii vorbesc despre un interes tot mai redus pentru acest sector, transmite AGERPRES.

APIA a finalizat Campania 2026 de depunere a cererilor de plată, iar la nivelul județului Buzău au fost depuse peste 14.000 de cereri pentru o suprafață de aproximativ 263.000 de hectare.

Potrivit APIA Buzău, față de anul trecut, numărul cererilor depuse de fermieri a fost mai mic, pe fondul procesului de comasare a terenurilor agricole și de consolidare a exploatațiilor.

În același timp, a scăzut și suprafața pentru care au fost solicitate subvenții.

„La nivelul Centrului Judeţean Buzău au fost depuse 14.158 cereri de plată, cu 1.039 mai puţine decât în Campania 2025, când au fost depuse 15.197 de cereri. În ceea ce priveşte suprafaţa, aceasta a fost de 263.589,34 ha, cu 3.171,31 ha mai mică în comparaţie cu suprafaţa depusă în Campania 2025. Această situaţie a fost generată de radierea unor societăţi comerciale, decesul fermierului şi nepreluarea exploataţiei de către urmaşi, scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe de teren, depunerea cererilor de plată la alte centre judeţene”, a transmis APIA Buzău pentru AGERPRES.

Instituția precizează că finalizarea campaniei de depunere a cererilor reprezintă doar prima etapă a procesului de acordare a subvențiilor.

„Urmează verificările administrative, controalele APIA şi pregătirea plăţilor, astfel încât fermierii eligibili să poată primi banii aferenţi campaniei 2026”, informează sursa citată.

Fermier: „Inputurile s-au scumpit de aproape șase ori, iar prețul cerealelor a rămas același”

În ultimii ani, interesul pentru agricultură a scăzut, susține Georgian Calotă, unul dintre fermierii mari din zona Balta Albă, în Câmpia Râmnicului. Acesta spune că majorarea costurilor pentru semințe, pesticide, motorină, salarii și utilaje îi descurajează pe cei care ar dori să investească în agricultură.

 „Eu, în ultimii 3-4 ani, am renunţat la anumite suprafeţe de teren exact pentru faptul că au crescut foarte mult inputurile de la seminţe, la pesticide, motorină, salarii şi nu mai rentează, iar preţurile la cereale au rămas aceleaşi din ultimii 15 ani. Eu am cultură mare, mai am vreo 450 de hectare şi am avut 600. În afară de faptul că rişti foarte mult pentru că a fost secetă în ultimii ani, mai este fenomenul ăsta al scumpirii. În jurul anilor 2016-2018, preţul la o tonă de azot era undeva la 800 de lei, acum preţul azotului este 4.500 tona. De la 800 la 4.500 a crescut de aproape 6 ori, în condiţiile în care, în acel an, preţul cerealelor era identic cu cel de anul ăsta”, a precizat, pentru AGERPRES, fermierul Georgian Calotă.

Investițiile mari îi țin pe tineri departe de agricultură

Agricultorul spune că tinerii sunt tot mai puțin interesați să intre în acest domeniu, din cauza investițiilor mari și a riscurilor ridicate.

 „În primul rând, ca să poţi să-ţi faci o minifermă, necesită investiţie foarte mare. Un tractor mini, ce poţi lua la mâna a doua, este sub 7.000 de euro, cu utilaje înseamnă vreo 30 de mii de euro. În momentul în care nu ai banii ăştia sau dacă-i ai, este rentabil să te duci în alt domeniu, pentru că în agricultură, să investeşti 40-50 de mii de euro să cumperi tractor, teren sau să-l şi lucrezi înseamnă risc foarte mare. Pe lângă faptul ăsta, dacă nu vrei să îţi iei utilaje şi vrei să lucrezi propriu-zis cu cineva care are utilaje, investeşti într-un hectar de teren undeva la 5.000 de lei şi toamna recoltezi de 4.500 de lei şi atunci cum să faci lucrul ăsta? Nu ai cum”, adăugat sursa citată.

Fermierul arată că există numeroase familii plecate în străinătate care și-ar dori să revină în țară, însă nu găsesc suficiente oportunități pentru a începe o activitate agricolă.

 „Nu există intervenţii din partea statului (…). Eu am fost de multe ori, am şi lucrat, am şi avut activităţi în alte state europene şi acolo statul nu-şi permite să piardă un agricultor sau un om de afaceri. Sunt tineri la mine în comună, sunt cel puţin o sută de familii plecate în Spania, Italia, Franţa, Elveţia şi tot aşa mai departe. Vor să vină înapoi în ţară, nu au variante, nu au ce face. Credeţi-mă că e o mare provocare şi din an în an, din an în an, văd din ce în ce că nu funcţionează lucrurile”, a mai punctat fermierul buzoian.

La nivel național, la finalul Campaniei 2026, au fost înregistrate peste 761.000 de cereri de plată pentru aproximativ 9,7 milioane de hectare. Comparativ cu anul precedent, suprafața declarată a crescut cu 38.029 de hectare, însă numărul cererilor a scăzut cu 37.018.