Emil Dumitru (secretar de stat în Ministerul Agriculturii), mesaj realist pentru fermieri: Trebuie să ne bazăm pe propriile eforturi!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, prezent la „Ziua Grâului – Bărăgan” a transmis un mesaj realist și destul de dur fermierilor prezenți. În viziunea sa, anul agricol se anunță complicat, iar soluțiile disponibile nu acoperă pe deplin presiunile din teren. Dinspre Bruxelles vin fonduri insuficiente, dinspre industrie persistă incertitudini, iar pe plan intern birocrația și întârzierile apasă pe un sector deja fragilizat de costuri și volatilitate.

Fonduri europene prea mici pentru presiuni tot mai mari

Potrivit lui Emil Dumitru, pachetul de cel mult 400 de milioane de euro din fondul european de criză este, în termeni practici, „o picătură în ocean”. Suma reprezintă aproximativ 85 euro/ha la nivelul Uniunii. În același timp, scumpirea îngrășămintelor cu 30–40% erodează marjele fermierilor și diminuează competitivitatea României într-o piață unde concurăm cu țări care operează la costuri similare.

Concluzia oficialului este că dacă nu schimbăm direcția politicilor, vom produce mai puțin, la preșuri mai mari. Inevitabil, rezultatul va fi creșterea importurilor.

Blocaje administrative și plăți întârziate

Pe plan intern, schimbarea sistemului contabil a paralizat temporar sistemele informatice ale APIA. Blocajul a afectat inclusiv fluxurile de autorizare a plăților. Plățile pentru agricultura ecologică sunt întârziate, deși se așteaptă autorizări începând de săptămâna viitoare.

Pe de altă parte, a subliniat faptul că nu se va accepta nicio întârziere în depunerea declarațiilor de către fermieri. „Noul director general al agenției a preluat o instituție cu circa 90% din verificări rămase de recuperat — un semn că, înainte să livrăm performanță, trebuie să reparăm mecanismele”, a arătat Emil Dumitru.

Gestionarea riscurilor: un mecanism subfinanțat, o arhitectură de reconstruit

Măsura D32, nucleul actual al gestionării riscurilor, este, în viziunea lui secretarului de Stat din MADR, ineficientă și greu de pus în practică în forma cerută de regulamentele europene. Situația e cu atât mai complicată când rămân doar aproximativ 70 de milioane de euro disponibili.

Soluția propusă ca alternativă este o arhitectură multi-componentă, cu parteneriat public–privat, capabilă să amortizeze șocurile climatice și de piață. În discuție intră și o poliță obligatorie generală pentru culturi, construită pe principiul solidarității și cofinanțată de fermieri. „Este o măsură nepopulară, dar care ar putea stabiliza sistemul pe termen lung”, crede Emil Dumitru.

Mesajul critic al oficialului către fermieri este tranșant: „nu poți cere despăgubiri când canalele de irigații au apă!. Utilizarea infrastructurii trebuie să devină regulă, nu excepție!”.

Azomureș: piesa grea lipsă din lanțul de aprovizionare

Repornirea și retehnologizarea Azomureș este prezentată ca o prioritate strategică: combinatul ar putea acoperi până la jumătate din necesarul național de îngrășăminte. Însă repornirea nu înseamnă doar capital: este nevoie de investiții tehnologice și de reînnoirea forței de muncă. Vârsta medie a salariaților de pe componenta de azotoase a ajuns la circa 62 de ani, a subliniat Emil Dumitru.

Negocierile pentru o tranzacție privind preluarea Azomureș sunt în curs, dar, până la concretizare, fermierii rămân expuși prețurilor din import.

Securitatea alimentară, „prioritate zero”

Emil Dumitru avertizează că dezechilibrul comercial Europa–China în agricultură, exporturi modeste, importuri covârșitoare, riscă să transforme Europa din producător de referință într-un importator net de alimente. Pentru România, asta înseamnă dependență mai mare de importuri și vulnerabilitate la șocuri de preț. Întărirea producției interne, reducerea costurilor și politici coerente devin, astfel, chestiuni de securitate, nu doar de piață.

Irigațiile: „bani există, rămâne să folosim apa!”

„Guvernul a alocat aproximativ 800 de milioane de euro pentru infrastructura principală de irigații. Provocarea se mută acum în câmp: cum transformăm investiția în producție efectivă?”,a subliniat secreratul de stat din MADR. Emil Dumitru insistă ca fermierii să folosească apa disponibilă și să nu mizeze exclusiv pe scheme de despăgubire. „Reziliența se construiește prin prevenție, nu doar prin compensare”, a arătat domnia-sa.

În ansamblu, mesajul lui Emil Dumitru către fermieri este unul fără menajamente: sezonul acesta vine cu puține vești bune. Banii europeni nu acoperă costurile reale, mecanismele de risc sunt subfinanțate, industria de îngrășăminte nu este încă pe deplin funcțională, iar administrația are restanțe.

Direcția de ieșire din această situație ține de trei axe: disciplină administrativă și plăți la timp, repunerea în funcțiune a Azomureș ca ancoră pentru prețuri și siguranță a aprovizionării, și utilizarea intensă a irigațiilor, în paralel cu o arhitectură modernă de asigurare a riscurilor.
„Fără aceste corecții, agricultura rămâne prinsă între costuri în creștere și piețe neiertătoare”, a arătat oficialul.