VIDEO | Mitul alimentelor „mai bune” din comunism, demontat de un inginer alimentar / Dana Pop: „Nu erau mai sănătoase. Nostalgia ne schimbă gustul”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Românii continuă să privească nostalgic spre alimentele din perioada comunistă, considerate de mulți „mai curate”, „mai naturale” și mai gustoase decât cele de astăzi. În realitate, lucrurile sunt mai complicate, spune Dana Pop, doctor inginer în biotehnologii alimentare, invitată în noul episod al podcastului „DISPUTANDUM”, realizat de Cosmin Dragomir pentru G4Food.

Specialistul explică faptul că percepția legată de „gustul mai bun de altădată” are mai degrabă legătură cu memoria afectivă și cu experiențele copilăriei decât cu o superioritate reală a produselor din acea perioadă.

„Din punct de vedere sanitar-veterinar, produsele alimentare fabricate în fabrici și uzine, în general, sunt produse sigure. Dacă mă întrebi din punct de vedere al calităților nutriționale sau organoleptice, atunci există diferențe clare”, spune Dana Pop în podcast.

„Parizerul cu soia” din comunism nu era deloc ideal

Discuția pornește de la unul dintre cele mai cunoscute simboluri alimentare ale comunismului: parizerul cu soia. Deși mulți îl evocă astăzi cu nostalgie, Dana Pop spune că produsul era departe de standardele moderne.

„Parizerul cu soia din comunism avea voie să aibă un adaos de 30% soia. Dar soia nu era sub formă de texturat modern, din care au fost eliminate toate principiile care dăunează sănătății, ci era pastă de soia, era ce se găsea”, explică specialistul.

Aceasta amintește inclusiv de mirosul puternic al produselor pe bază de soia fabricate în anii ’90, înainte ca tehnologiile moderne de procesare să elimine compușii care afectau gustul și aroma. Potrivit Danei Pop, aderarea României la standardele europene și modernizarea industriei alimentare au schimbat radical modul în care sunt fabricate produsele procesate.

„Eu am început să lucrez din anii 90 și am prins cum se făcea laptele de soia. Nu vrei să-ți spun cum mirosea. Spre deosebire de ce se bea acum. Nu e ca aia. Acum, o dată cu trecerea țării noastre spre economia capitalistă, din 2007 când s-au impus niște reguli, atunci și utilizarea aditivilor alimentari a fost alta. Și a adjuvanților, din procesul tehnologic, a fost de mai bună calitate, au permis obținerea unor produse cu termen de valabilitate mai lung, obținerea unor produse care au proprietăți organoleptice mai bune”

Cum s-a schimbat înghețata de pe vremuri

Un alt exemplu invocat în podcast este înghețata din perioada comunistă, pe care mulți consumatori o consideră și astăzi „mai bună decât cea de acum”.

În același timp, specialistul explică faptul că tehnologiile moderne și aditivii alimentari permit obținerea unor produse mai stabile și cu termen de valabilitate mai mare.

„Înghețata de acum nu mai face ace de zahăr, e mai cremoasă, dar are aditivi care permit acest lucru. Pe atunci dacă se punea niște amidon și cam atât, în rest, țin minte când mâncam o înghețată că mi se scurgea pe mână și se topea. Întradevăr, gustul era minunat, fiindcă, raportând înghețata făcută în comunism și înghețata făcută acum. Înghețata din comunism era făcută din lapte, smântână și unt. Acum, arareori mai vezi smântână sau lapte lichid. Vorbim mai degrabă de apă, lapte praf, arome și tot felul de adaosuri”, spune Dana Pop. ”, afirmă aceasta.

Dana Pop amintește inclusiv de unul dintre cele mai controversate episoade din industria alimentară comunistă, legat de utilizarea unor aditivi fabricați în combinatele chimice ale vremii. Specialistul vorbește despre cazul unui polifosfat folosit în producția parizerului în anii ’70, care ulterior ar fi fost identificat ca având urme de radioactivitate în urma analizelor făcute pe produsul finit.

„Vezi parizer-ul din anii 72 care a fost făcut cu un polifosfat obținut la Combinatul Chimic de la Vale. Acel radioactiv are peste câțiva ani făcând analize de produs venit, au de au descoperit care radioactivitate și când au văzut ce bagă acolo că băgau carne, băgau soia, apă și condimente și când a și acel polifosfat și când au văzut zic păi ăsta-i de vină”

„Ne amintim gustul copilăriei”

„Dar mai e și chestia asta, noi ne aducem aminte cu plăcere, dovadă că sunt produse alimentare făcute în comunist care continuă să fie făcute și în ziua de astăzi. Vorbim de brand-uri, da, la care într-adevăr s-a mai modificat din rețetă ca să întrunească toate cerințele dintr-un supermarket care îți cere un termen de valabilitate mult mai mare. Dar noi așa adică cu gusturile cu care ne-am obișnuit, tot pe acele le perpetuăm.
E nostalgia. E banca de gusturi și mirosuri pe care o avem creată încă din copilărie”, spune Dana Pop.

Aceasta explică faptul că multe dintre produsele pe care românii le asociază cu „gustul autentic” sunt legate, de fapt, de experiențe personale și de contextul emoțional al copilăriei, nu neapărat de o calitate obiectiv superioară.

Podcastul atinge și tema transformării gustului consumatorului român după anii ’90, odată cu apariția produselor noi, a pâinii calde, a brutăriilor artizanale și a ingredientelor moderne care au schimbat radical oferta alimentară din România.